ARB: "Introducerea Programului Prima Casă în Legea DIP poate influenţa negativ rating-ul de ţară"

Comunitatea bancară nu susţine propunerea senatorului ALDE Daniel Cătălin Zamfir de introducere a Programului Prima Casă în aria de aplicabilitate a Legii Dării în Plată şi nici amendamentul referitor la impreviziune, se arată într-o scrisoare transmisă de Asociaţia Română a Băncilor (ARB) mai multor autorităţi, printre care Parlamentul, Banca Naţională a României (BNR) şi Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Printre altele, documentul citat subliniază că proiectul instituie soluţii "fundamental greşite, care contravin deciziilor pronunţate deja de Curtea Constituţională a României cu privire la interpretarea şi aplicarea acestui act normativ, fiind susceptibile de a aduce atingere securităţii circuitului civil şi puterii de lucru judecat al hotărârilor deja pronunţate în contextul deciziilor CCR, dar şi încrederii investitorilor în Statul Român".

Referitor la introducerea impreviziunii în Legea Dării în Plată, scrisoarea ARB arată: "Amendamentele elimină puterea judecătorului de a stabili existenţa şi condiţiile impreviziunii, contrar Deciziei CCR nr. 623/2016 şi denaturează noţiunea de impreviziune prin încercarea de reglementare a neprevăzutului".

În opinia pieţei bancare, amendamentele aduse acestei legi încalcă puterea general obligatorie a deciziilor Curţii Constituţionale în materia impreviziunii şi a dării în plată, încalcă principiul neretroactivităţii şi previzibilităţii legii civile, nu fac distincţie între debitorii care nu pot şi cei care nu vor să plătească.

Documentul Asociaţiei Române a Băncilor explică, printre altele: "În cazul în care gradul de îndatorare a debitorului l-a depăşit pe cel luat în considerare la momentul acordării creditului, prevederea promovează în mod explicit şi direct indisciplina financiară în rândul consumatorilor şi generalizează lipsa de predictibilitate pe piaţa creditării, întrucât încurajează de la bun început consumatorii, care fie doresc să contracteze un credit, fie să renunţe la un credit aflat în derulare, să considere în mod pro-activ că ar putea renunţa oricând la acesta chiar dacă se îndatorează suplimentar". În opinia bancherilor, o asemenea măsură ar încuraja consumatorii să se supra-îndatoreze, în loc să acorde o atenţie sporită propriilor posibilităţi de a-şi planifica în mod realist capacitatea de a se îndatora şi respectiv de a rambursa creditele contractate.

"Debitorul, prin fapta proprie, ar putea să provoace în mod deliberat starea de impreviziune, prin contractarea de datorii, ceea ce contravine Deciziei Curţii Constituţionale 623/2016", mai spune scriosarea ARB. Aceasta arată că amendamentul modifică natura juridică a impreviziunii, deoarece nu orice creştere - inclusiv una nesemnificativă - a gradului de îndatorare conduce la imposibilitatea executării contractului de către debitor.

Proiectul duce în derizoriu procesul de negociere dintre părţile contractului de credit, adaugă documentul citat, care subliniază că se încalcă accesul liber şi efectiv la justiţie, pentru că, în realitate, nu va fi premisă dovada contrară prezumţiilor absolute de impreviziune, ci doar dovada neîndeplinirii condiţiilor pentru activarea acestor prezumţii şi aplicarea impreviziunii.

Faţă de propunerea de introducere a Proiectului Prima Casă în aria de aplicabilitate a Legii Dării în Plată, comunitatea bancară transmite: "Proiectul intră în contradicţie cu reglementarea specială a creditelor în cadrul Programului Prima Casă şi nu are în vedere impactul grav asupra Programului".

Proiectul poate avea impact semnificativ negativ asupra rating-ului de ţară, subliniază scrisoarea ARB, precizând: "Abrogarea alin. (4) a art. (1) din Legea nr. 77/2016 se traduce printr-o golire de conţinut a angajamentelor asumate de stat în contextul Programului Prima casă, ridicând îndoieli serioase cu privire la modul în care statul înţelege să-şi respecte în general angajamentele de peste 17 miliarde de lei asumate în cele peste 200.000 de contracte încheiate în cadrul Programului Prima Casă.

Prin implementarea proiectului, garanţia statului dispare pur şi simplu - practic, printr-o lege, statul îşi desfiinţează propria garanţie legală şi contractuală. (...) Proiectul aduce atingere dreptului de proprietate privată. (...) Scopul programului Prima Casă poate fi compromis, afectând interesele consumatorilor.

Având în vedere că în anul 2018 ponderea imobilelor noi achiziţionate prin programul Prima Casă este de 60%, blocarea acestui program ar putea avea ca şi consecinţă imediată o scădere importantă a volumului tranzacţiilor imobiliare, cu toate efectele ce ar deriva din aceasta. Evident, dacă avem în vedere faptul că multe din aceste imobile sunt folosite pentru garantarea anumitor credite - inclusiv Prima Casă -, valoarea întregului portofoliu de garanţii va scădea, cu consecinţe directe asupra Bugetului de Stat, care va recupera doar parţial creanţa prin vânzarea imobilelor".

Menţionăm că atât reprezentanţi ai BNR, cât şi bancheri şi analişti din piaţă sunt de părere că Programul Prima Casă ar fi trebuit să fie de multă vreme închis, întrucât nu mai are un rol social.

ARB concluzionează, în scrisoarea citată, că, încă de la intrarea ei în vigoa-re, Legea Dării în Plată "a creat numeroase probleme şi disfuncţionalităţi practice", în condiţiile în care procedura reglementată a fost concepută ca fiind una simplistă, fără a ţine cont de realităţile existente în practica bancară, notarială, execuţională şi a instanţelor de judecată.

Dezbaterea care ar fi trebuit să aibă loc ieri pe subiect în Comisia buget finanţe din Senat a fost amânată până săptămâna viitoare.

Menţionăm că Legea Dării în Plată, care prevede ştergerea datoriilor odată cu cedarea către bancă a imobilului pus garanţie, a trecut pe la Curtea Constituţională, care a decis ca debitorii care apelează la această reglementare să meargă în instanţă, unde judecătorii vor stabili dacă a avut loc impreviziunea.