ARPIM ŞI LAWG ACUZĂ: "Taxa clawback a atins un nivel periculos"

Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi Local American Working Group (LAWG) avertizează că taxa clawback a ajuns "o povară fiscală" cu "efecte dezastruoase" asupra industriei farmaceutice, precum limitarea accesului la tratament al pacienţilor autohtoni. Cele două asociaţii solicită autorităţilor revizuirea urgentă a mecanismului actual.

În trimestrul patru al anului 2014, taxa clawback s-a ridicat la un sfert din vânzările medicamentelor, însemnând o creştere a nivelului taxelor plătite de industrie cu încă 25%, după ce anul trecut, în aceeaşi perioadă, a fost înregistrată o creştere cu o treime. Per total, în cei doi ani taxa clawback a crescut cu 67%, "conform unui mecanism lipsit de planificare şi transparenţă", reclamă ARPIM şi LAWG, într-un comunicat trimis astăzi redacţiei.

"Această creştere nu poate fi sustenabilă în nicio ramură economică şi încalcă principiile unei fiscalităţi echilibrate", acuză cele două asociaţii.

Călin Gălăşeanu, preşedintele ARPIM, a declarat: "În ultimii doi ani, am finanţat bugetul sănătăţii cu aproape 1 miliard de dolari numai prin taxa clawback. Anunţată iniţial ca fiind o măsură provizorie, aceasta a ajuns să fie singurul mecanism prin care autorităţile acoperă deficitul istoric din sistemul de sănătate. Am ajuns să plătim statului 50% din cifra de afaceri a industriei (taxa clawback şi celelalte contribuţii), o sumă de neimaginat pentru orice altă industrie".

Oficialul susţine că un mecanism care poate fi sustenabil şi echitabil constă în calcularea şi aplicarea taxei clawback pentru fiecare companie în parte. În acelaşi timp, arată Gălăşeanu, este "imperios necesar" să fie alocat un buget mai mare pentru medicamente care să acopere necesităţile reale de tratament ale pacienţilor.

"Sistemul de sănătate românesc este subfinanţat şi, de aceea, este nevoie de un efort comun al tuturor actorilor implicaţi. Împreună, putem adopta o Strategie Naţională care să ducă la creşterea progresivă a finanţării sistemului de sănătate, pentru a atinge media europeană în următorii trei ani. Pentru acest lucru, avem nevoie de 6% din PIB pentru sănătate", a mai spus Călin Gălăşeanu.

ARPIM şi LAWG solicită autorităţilor actualizarea valorii bugetului de referinţă pentru taxa clawback, mai exact suplimentarea bugetului trimestrial aprobat cu 150 milioane lei, după trei ani de menţinere artificială a acestuia la 1,515 miliarde lei. De asemenea, asociaţiile cer eliminarea adaosurilor distribuitorilor şi farmaciştilor în calcularea taxei clawback, precum şi eliminarea, din calculul taxei, a produselor cumpărate de spitale şi a celor achiziţionate de Ministerul Sănătăţii prin licitaţie naţională.

Gabor Sztaniszlav, preşedintele LAWG, a afirmat: "Taxa clawback a ajuns în T4 2014 să reprezinte 25,23% din vânzări, ceea ce nu mai este sustenabil. Din păcate, problema este cu atât mai serioasă, cu cât sistemul românesc de sănătate nu mai poate funcţiona în aceleaşi condiţii. Acest lucru este dovedit de un studiu independent, Euro Health Consumer Index, care plasează România printre ultimele ţări din Europa la capitol sănătate, ţara noastră fiind pe un trend descrescător încă din anul 2006. Pacienţii români în continuare nu au acces la medicamente inovatoare, iar taxa clawback ameninţă şi accesul acestora la medicamente deja incluse pe lista de compensate şi gratuite. Este o situaţie critică atât pentru producătorii de medicamente generice, dar şi pentru cei de originale. Noi suntem deschişi colaborării cu autorităţile, pentru a găsi cele mai bune soluţii care să răspundă problemelor din sistemul de sănătate, dar primul pas, înainte de toate, este acela de a asigura o finanţare corectă".

Totodată, LAWG consideră că este necesară o mai mare vizibilitate a mecanismului de calcul al taxei clawback, "astfel încât să poată creşte şi nivelul de predictibilitate din sistem", a mai spus Gabor Sztaniszlav, adăugând: "Orice schimbare a mecanismului actual nu va rezolva problema. Bugetul alocat trebuie să fie finanţat imediat. Avem nevoie de transparenţă şi de predictibilitate, întrucât sistemul de sănătate a ajuns la un nivel care nu mai este sustenabil pentru industrie".