Asaltul refugiaţilor sapă noi tranşee în Europa

Uniunea Europeană s-a dovedit incapabilă să producă o soluţie de principiu pentru problema refugiaţilor, mai rău, şi-a infirmat capacitatea de a genera măcar un minimum de coordonare între ţările membre, pentru a pune în practică un pachet ad hoc de măsuri. Rezultatul inevitabil a devenit imediat vizibil. De unele singure, sau grupate pe zone şi teme de interes, statele îşi caută soluţiile în afara sistemului UE. La Viena, sub egida grupării Balcanilor de vest, Austria a organizat o conferinţă menită să gestioneze fluxul de refugiaţi care pleacă din Turcia, trece prin Grecia şi de aici prin Macedonia spre centrul şi vestul Europei, respectiv Ungaria, Austria, Germania. De Germania nu prea le-a păsat participanţilor, cu excepţia criticilor la adresa "soluţiei Merkel" şi a dezastrului pe care l-a produs unor ţări care nu îmbrăţişează "viziunea" actualului Cancelar al Germaniei şi nici nu dispun de mijloacele financiare ale celei mai mari puteri continentale, din inima Europei.

Până să rezolve măcar o parte din probleme, Conferinţa de la Viena a reuşit să creeze una, politică, de data aceasta. Grecia nu a fost invitată să participe, ceea ce în evaluarea Atenei echivalează cu un afront, iar din punct de vedere practic cu un glonţ pe care organizatorii şi l-au tras în propriul picior!

Aflată la originea iniţiativei, Austria este ţara care a anunţat deja măsuri importante pentru limitarea şi reducerea fluxului de refugiaţi pe care îi va primi. Sebastian Kurz, ministrul de externe al Austriei a fost cât se poate de categoric: semnalul de liberă trecere dat refugiaţilor care folosesc ruta cea mai scurtă către Europa centrală trebuie înlocuit cu un sistem, nu de baricade, ci de măsuri sigure şi stabile de control şi reducere a fluxului de emigraţie de pe aceast canal. Coordonarea acestor măsuri între ţările aflate pe ruta balcanică devine, astfel, critică pentru reuşita operaţiunii de "îndiguire". Măsurile nu sunt spectaculoase, dar se pot dovedi eficiente: limitarea strictă a traficului, doar pentru persoanele aflate în condiţii care necesită asistenţă, blocarea şi întoarcerea în punctele de plecare a celor care prezintă acte falsificate, întărirea forţele poliţieneşti responsabile de control şi pază la punctele de trecere. Austria a anunţat, chiar, intenţia de a limita numărul admişilor, care folosesc ruta balcanică, la maxim 80 de persoane pe zi.

Reacţiile în celelalte puncte ale spaţiului european nu ajută prea mult la clarificarea soluţiilor. Oarecum pe linia de la Wiena, Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia au anunţat şi ele măsuri de limitare a fluxului de refugiaţi şi mai ales de respingere a "soluţiei Merkel". Ungaria a anunţat deja un referendum pe tema cotelor de refugiaţi, impuse de UE. Rezultatul previzibil este un alt par peste oalele din carul doamnei Merkel.

Cealaltă perspectivă, susţinută de la Berlin, este negocierea directă cu Turcia, dar aici lucrurile sunt mai mult decât complicate de faptul că Turcia şi Grecia folosesc presiunea refugiaţilor ca pe o nouă "jucărie" politică în vechea istorie a rivalităţii lor regionale şi europene. Până să rezolve ceva, este clar că problema refugiaţilor continuă să sape noi tranşee în Europa.