AUDIERI LA DEPUTAŢI ÎN SUBIECTUL FAUR - REŞIŢA - REPUBLICA Pagubă de 300 de milioane de euro, cu legea-n mână

Discrepanţa uriaşă dintre sumele cu care au fost despăgubiţi urmaşii foştilor proprietari ai uzinelor Republica, Faur şi Griviţa - 331 milioane euro - şi sumele care au fost obţinute din privatizarea celor trei fabrici - 2,3 milioane euro a fost dezbătută ieri în Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor. Mihai Tudose, preşedintele Comisiei, i-a chemat la audieri în acest caz pe ministrul finanţelor Sebastian Vlădescu, preşedintele Fondului Proprietatea Alexandru Păunescu, şi pe preşedintele AVAS Răzvan Orăşanu.

Argumentul cu care au venit cei audiaţi este că nu putem amesteca în aceeaşi discuţie problema restituirii cu "discutarea vânzării bogăţiilor naţionale pe nimic, după 1990", după cum a spus Sebastian Vlădescu.

Mai mult, autorităţile cred că este inutilă o amestecare în acestă discuţie a Fondului Proprietatea, spunând că această instituţie este ultima verigă în lanţul restituirii, adică ea nu face decât să convertească titlurile de valoare în acţiuni la Fond şi să se ocupe cu listarea Fondului Proprietatea.

"Fondul Proprietatea poate căpăta un grad de incertitudine prin această discuţie", a spus ministrul Finanţelor, în timp ce Alexandru Păunescu crede că "Fondul trebuie scos din această dispută, pentru că pe piaţa bursieră numai bine nu ar da". (Între noi fie vorba, n-am înţeles logica argumentului de vreme ce listarea Fondului Proprietatea la Bursă este problematică chiar şi după un an de întârziere).

Sebastian Vlădescu recunoaşte: "Dacă aş spune că în loc să restituim 300 de milioane de euro am putea construi nu ştiu câte şcoli şi spitale cu banii ăştia, înseamnă să nu iau în calcul că dezvoltarea societăţii trebuie să plece de la o bază morală sănătoasă".

Mircea Purceld, vicepreşedintele Comisiei din Cameră consideră că "ceea ce face Ministrul Finanţelor este doar apologia valorii morale a restituirii proprietăţilor, însă nu a lămurit cum s-a ajuns la suma exorbitantă de restituire". Domnia sa consideră că în calculul valorii fabricilor la momentul naţionalizării lor nu au fost incluse şi datoriile pe care cele trei fabrici le aveau la acea vreme deoare ce "este greu de crezut că au fost nişte fecioare gata de măritat şi că nu au avut datorii".

Sebastian Vlădescu a amintit că valoarea activului net este calculată în funcţie de datorii, deşi nu a putut spune care era valoarea datoriilor celor trei societăţi. "Noi nu ştim asta, dar este o autoritate care stabileşte valoarea restituirii în funcţie de toate datele", afirmă ministrul Finanţelor. Restituirea proprietăţilor în cazul familiilor Malaxa şi Auschnit care au primit din partea statului 331 milioane euro pe cele trei fabrici confiscate de comunişti a fost calculată în funcţie de valoarea activului net la data confiscării, multiplicată cu inflaţia.

Mihai Tudose crede că "ceea ce s-a întâmplat în guvernările de până acum se petrece şi cu cea actuală în privinţa confidenţialităţii contractelor de privatizare", făcând referire la lipsa datelor cu care se confruntă Guvernul în privinţa problemelor pentru care îi este solicitată poziţia. Preşedintele Comisiei de Privatizare din Camera Deputaţilor consideră că, după model european, în ţara noastră ar trebui să existe o strategie clară privind companiile aflate în proprietatea privată a statului care se pot sau nu privatiza.

"Trebuie să ştim ce rămâne în curtea statului şi pe ce ne putem baza", a spus Mihai Tudose, amintind că "în România toată lumea face privatizări, de la Ministerul Sănătăţii care privatizează spitale, la Ministerul Finanţelor care privatizează bănci".

Ministerul Finanţelor nu poate fi implicat nici în privatizarea celor trei societăţi, nici în confiscarea proprietăţilor care acum sunt despăgubite, a concis ministrul de resort care a spus că "trebuie să ne asumăm greşelile trecutului, cum este şi Bancorex pentru care plătim miliarde de dolari".

Răzvan Orăşanu crede că "se uită" faptul că în cele trei fabrici au fost aduse investiţii de zeci de milioane de euro şi că aceste investiţii fac parte tot din contractul de privatizare.