Aurel Şaramet: Dacă finanţarea IMM-urilor ar creşte la 25%, economia ar câştiga 1-2% din PIB

Economia românească ar câştiga 1- 2 procente din Produsul Intern Brut, dacă finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii ar creşte de la 15% la 25%, a apreciat, ieri, Preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM, Aurel Şaramet, informează Agerpres.

Acesta a explicat că, potrivit unor statistici, la nivelul Uniunii Europene, IMM-urile contribuie cu o medie de 65% la realizarea PIB-ului, iar în România lucrurile se petrec "aproape similar", deşi în UE 65% dintre IMM-uri sunt finanţate, iar în România doar 15%.

"Sunt statistici care ne arată dacă IMM-urile contribuie cu 65% medie europeană la realizarea PIB-ului, în România aproximativ la fel. Numai că în UE 65% dintre IMM-uri sunt finanţate, iar în România 15%. Dacă IMM-urile noastre ar avea măcar 25% finanţare, cel puţin 1 sau 2 procente din PIB ar câştiga economia românească, dacă s-ar găsi soluţii şi nu dacă ar fi anatemizate băncile", a spus Şaramet, într-un seminar dedicat IMM-urilor.

Preşedintele FNGCIMM a precizat că, în primele patru luni din 2012, comparativ la aceeaşi perioadă a anului trecut, instituţia a acordat garanţii cu 52% mai mari, acest lucru însemnând că de la 21% garanţii date pentru credite de investiţii în prezent s-a ajuns la 32%.

"Ceva în zona economiei şi a IMM-urilor se mişcă în sens pozitiv", a subliniat el.

Totuşi, din totalul IMM-urilor, doar 15% sunt finanţate. De asemenea, contribuţia IMM-urilor la valoarea adăugată este de 40% în România, raportat la ţările europene, unde aceasta se ridică la 60%.

"Dacă noi creăm maternităţi perfecte, poleite cu aur, în care se nasc copii perfecţi, după care aceştia merg în grădiniţe şi şcoli execrabile, degeaba s-au născut. Asigurarea viitorului înseamnă acces la finanţare", a adăugat Aurel Şaramet.

În opinia acestuia, ar trebui să se identifice soluţii de compromis - bănci, IMM-uri şi reglementatori (BNR), pentru ca această 'veşnică poveste', potrivit căreia IMM-urile nu sunt capabile să-şi plătească datoriile să poată fi argumentată sau să poată fi susţinută cu alte instrumente.

'Imaginaţie există, instrumente există, eu însumi am 2-3 asemenea propuneri, dar nu este suficient. Nu este suficient, câtă vreme dialogul la care facem apel în permanenţă funcţionează aşa cum se vede. Am observat că atunci când sunt mai multe instituţii la masă toţi constatăm că IMM-urile au nevoie de mai mult sprijin', a subliniat preşedintele FNGCIMM.

În acest context, el a atras atenţia că trebuie să se înţeleagă faptul că IMM-urile româneşti se confruntă cu cele din Europa, cu companiile mari din Europa, care se ghidează după regula pieţei.

"Dvs. trebuie să vă asumaţi riscuri plecând de la premisa că intraţi în competiţie cu alţii. Problema noastră este să vedem dacă alţii sunt mai susţinuţi decât dvs. sau nu şi, dacă nu, în ce măsură susţinerea asta nu încalcă un principiu european despre care vorbim foarte puţin şi cu care ne confruntăm foarte des - şi anume ajutorul de stat. Şi Comisia Europeană nu ne va permite niciodată să încălcăm mai mult decât încalcă ei această regulă. Câtă vreme nu înţelegem că trebuie să învăţăm să citim problemele partenerilor noştri ca să identificăm compromisul nu să scot în evidenţă defectul partenerului ca să-ţi arăt ce bun sunt eu, nu vom reuşi niciodată să ajungem la 'dacă finanţare nu e, afacere nu e'', a spus şeful Fondului.