English
• (Interviu cu domnul Aurel Şaramet, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii - Partea I)
Reporter: Ne puteţi explica cum s-a modificat procentul de garantare a unui credit solicitat de bănci în ultimele şase luni?
Aurel Şaramet: Dacă înainte de octombrie 2008, gradul de acoperire a creditului acceptat de bănci, în medie, era suficient să fie 110%, mai rar 120%, acum, în realitate, acest grad de acoperire merge pînă la 160-170%. Să vă dau un exemplu: în piaţa imobiliară, statisticile relevă o scădere a preţurilor locuinţelor vechi de 20-25%, iar la cele noi de 10-15%. Băncile calculează valoarea imobilelor aflate în garanţie pentru credite la nivelul a 50-60% din valoare, lucru care vă oferă o imagine a dimensiunii percepţiei băncilor despre riscul companiilor. Consider că este o exagerare, motiv pentru care noi nu vom accepta să participăm cu un grad de acoperire al garanţiilor de peste 120-130%, deoarece acest lucru ar însemna că reducem capacitatea Fondului de Garantare de a servi şi alte IMM-uri care ar avea nevoie de credite şi garanţii.
Reporter: Cum resimte Fondul vulnerabilitatea companiilor, pe seama crizei economice?
Aurel Şaramet: În primul rând, au crescut cererile de plată. În primele patru luni ale acestui an, cererile reprezintă aproximativ 95% din totalul cererilor de plată din ultimii şase ani. Doresc să transmit mesajul că nu suntem îngrijoraţi de acest lucru pentru că avem capacitatea să plătim încă multă vreme de aici înainte. Eu transmit numai mesajul statistic cu privire la situaţia IMM-urilor, nu facem referire la situaţia noastră economică. Este, într-adevăr, un semn negativ pentru economie, de aceea nu ne dorim să continuăm mult timp în acest ritm.
Reporter: S-a modificat ponderea garanţiilor acordate în totalul fondurilor?
Aurel Şaramet: Ponderea garanţiilor în totalul fondurilor noastre a rămas aproximativ aceeaşi, tocmai pentru că noi nu am vrut să "supragarantăm" creditele. Dacă înainte de octombrie 2008 garanţia medie pentru un credit oferită de noi era în jurul a 42-43%, acum a ajuns în jurul a 55%.
Dacă o bancă recomandă Fondul de Garantare pentru că poate oferi garanţii de până la 80% din valoarea creditului, noi nu acordăm acest procent, ci doar diferenţa dintre garanţiile clientului şi solicitarea băncilor. De aceea, ponderea noastră în totalul garanţiilor nu a crescut foarte mult.
Reporter: Cât de îngrijorat sunteţi de faptul că cea mai mare parte a garanţiilor acordate în acest an reprezintă cereri pentru garanţii acordate la credite pentru reînnoire?
Aurel Şaramet: Într-adevăr, din totalul garanţiilor acordate în acest an, peste 80% reprezintă cereri pentru garanţii acordate la credite pentru reînnoire sau pentru acoperirea garanţiilor care nu mai ajungeau din cauza devalorizării garanţiilor clienţilor (ex. imobilele), mai rar pentru suplimentări de linii de credit şi doar în jur de 18-19% pentru investiţii.
Este adevărat că, pentru moment, toţi ne-am asumat această poziţie nu tocmai productivă pentru că am apreciat că urgenţa o constituie să menţinem locurile de muncă, să stabilizăm situaţia economică a IMM-urilor pentru a avea ele timp să îşi redefinească strategiile în raport cu impactul crizei asupra lor.
Pe termen mai lung însă, încercăm să schimbăm această pondere, pentru ca menirea noastră este să susţinem creditarea pentru dezvoltare.
Reporter: Cum veţi reduce din această pondere în condiţiile în care va fi cerere în continuare pentru garanţii cu astfel de destinaţii?
Aurel Şaramet: Vom avea, probabil, un procent de respingere mai mare în această zonă, pentru a ne expune mai mult pe partea de investiţii deoarece avem o capacitate de expunere totuşi limitată. Putem acorda garanţii în limita a de nouă ori nivelul fondurilor proprii. Acest lucru ne obligă să realizăm calcule de expuneri pe sectoare, pe bănci, pe componente investiţionale. La nivelul actual, fondurile proprii se situează la nivelul de 70-75 milioane de euro.
Astfel, aşteptăm ca în următoarele săptămâni sau chiar luni, să primim cereri pe segmentul garanţiilor în completarea fondurilor europene care au fost declarate eligibile şi care au nevoie de garanţii. Fondurile europene acoperă 50-60% din investiţie şi se acordă pe măsură ce se realizează cheltuieli. De aceea, este nevoie de fonduri pentru a se realiza aceste cheltuieli, sume pe care firmele le împrumută de la bănci, dar pentru acele împrumuturi este nevoie de garanţii. Acestea sunt garanţiile pentru dezvoltare.
Reporter: Cum a evoluat, în acest an, volumul garanţiilor oferite?
Aurel Şaramet: În primele patru luni ale acestui an, valoarea garanţiilor noastre a crescut de două ori şi jumătate faţă de cele patru luni ale anului anterior, în contextul în care ritmul creditării a scăzut dramatic. Acest lucru înseamnă nu numai că acest produs - garanţia - este necesar, dar şi instituţia noastră a devenit o instituţie parteneră a sistemului bancar în favoarea IMM-urilor, iar lucrul acesta începe să se înrădăcineze şi în conştiinţa băncilor şi în conştiinţa IMM-urilor.
Dacă până acum am avut acordat garanţii în valoare de 130 milioane de euro, estimăm că la sfârşitul anului vom acorda garanţii în valoare de 450 milioane de euro.
Reporter: Care sunt domeniile în care activează cele mai multe companii care solicită garanţii?
Aurel Şaramet: În general, companiile care solicită garanţii sunt, cu preponderenţă, din zona comerţului - cele mai multe, serviciilor, construcţiilor, de producţie. De aceea şi plăţile cele mai mari sunt destinate tot acestor zone. Observăm că se respectă structura economică a ţării noastre.
Reporter: Cum cooperaţi cu băncile comerciale?
Aurel Şaramet: Băncile au început să ia în considerare şi să studieze cu mai mare atenţie produsele noastre, să fie mai interesaţi de dialogul cu IMM-urile, mai mult de nevoie decât de plăcere, după părerea mea. Acest lucru are loc pentru că băncile au constatat că IMM-urile nu mai acoperă vechile credite cu garanţiile pe care le aveau deoarece s-au devalorizat, şi că la reînnoirea liniilor de credit apar riscuri mai mari. Astfel, simt nevoia de a-şi asigura şi mai mult valoarea creditului prin majorarea garanţiei solicitate. În aceste condiţii, chiar dacă firmele deţin garanţii în valoare de 80-90% din valoarea creditului, garanţia acordată de noi poate ajunge până 50-60%, pentru ca băncile să simtă confortabil.
În ultimul timp mai constat cu o anume satisfacţie, că există un dialog între bănci şi clienţi privind reeşalonarea sau restructurarea creditului, deoarece înţeleg foarte bine că nu executarea este soluţia cea mai bună. Acest lucru este îmbucurător.
Un lucru îngrijorător în constituie fenomenul insolvenţei, tot mai des întâlnit. Starea de insolvenţă este declarată fie de către societatea însăşi, fie de un alt furnizor al societăţii care nu şi-a primit banii pe facturi. În mometul în care creditul intră în executare noi plătim băncilor, deşi băncile nu şi-ar fi dorit o asemenea situaţie. Am observat o preocupare din partea acestora pentru acest fenomen şi probabil că vor exista discuţii speciale pe această temă atât în mediul bancar cât şi cu alţi responsabili pentru a vedea în ce măsură acest lucru se poate ameliora.
Reporter: Consideraţi că ultimele măsuri luate de Banca Naţională pentru relansarea creditării - reducerea dobânzii cheie la 9,5% şi reducerea rezervei minime obligatorii la zero pentru pasivele cu scadenţa mai mare de doi ani se vor resimţi în nivelul dobânzilor?
Aurel Şaramet: Eu opinez că nu va fi o creştere spectaculoasă în perioada următoare. Nu aş fi prea optimist că o dată cu reducerea dobânzii de referinţă a BNR o să înceapă imediat creditarea. Într-o etapă următoare nu vor fi neapărat probleme de lichiditate în sistemul bancar. Nu spun că nu vor mai fi probleme de acest fel, dar intensitatea lor va scădea mult. Problema este de percepţie a riscului, de reorientare a riscurilor către sectoare economice, către un anume tip de companii, iar acestea au nevoie de o perioadă de timp pentru a-şi modifica strategia.
Reporter: Vă mulţumesc!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
