AURELIAN DOCHIA, REFERITOR LA RECTIFICAREA BUGETARĂ: "Este foarte posibil să depăşim ţinta deficitului bugetar de 3%"

Suntem aproape să depăşim ţinta de deficit bugetar de 3%, avertizează analistul economic Aurelian Dochia, care subliniază că această situaţie este efectul măsurilor adoptate de Guvernul Ponta.

Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a publicat propunerea sa de rectificare bugetară - prima din acest an - în care menţionează că deficitul bugetar pe anul în curs va fi menţinut la 2,8% din PIB în termeni cash, respectiv 2,95% din PIB potrivit metodologiei ESA.

Proiectul de rectificare alocă fonduri suplimentare pentru mai multe domenii, printre care se numără sănătatea şi învaţământul, dar şi serviciile de informaţii şi taie din cheltuielile de la transporturi, agricultură, dezvoltare, finanţe şi cultură.

MFP anunţă că sumele alocate sectoarelor menţionate mai sus sunt necesare pentru aplicarea măsurilor legislative adoptate în cursul anului curent şi pentru continuarea proiectelor de investiţii fezabile.

Domnul Dochia ne-a explicat: "Rectificarea propusă de Ministerul Finanţelor nu este chiar o surpriză. Am fost avertizaţi că vor scădea încasările şi că va creşte deficitul, ca urmare a măsurilor adoptate de guvernul anterior. Actualul Executiv nu poate decât să reacţioneze şi să încerce să menţină deficitul bugetar sub ţinta de 3%.

În orice caz, având în vedere nerealizările la încasări, suntem deja aproape să depăşim ţinta de deficit. Până la finalul anului, chiar şi cu această rectificare bugetară, nu suntem siguri că ne vom încadra în 3%. Concluzionând, deciziile au fost luate, acum urmează efectele, iar reacţia nu poate fi decât de scădere a cheltuielilor. În cel mai bun caz, aceste scăderi vor păstra deficitul la limita de 3%. Altfel, fie depăşim această ţintă, fie va trebui să mai tăiem şi din alte cheltuieli.

Pe de o parte cred că Guvernul Cioloş va încerca să se încadreze, însă, pe de altă parte, ar putea apărea ideea că nu e nicio problemă să depăşim ţinta de deficit bugetar, având în vedere că suntem în an electoral".

În a doua parte a anului în curs vom resimţi şi efectele negative ale evenimentelor din Europa, cum ar fi votul pro Brexit, ne-a mai spus Aurelian Dochia, completând că, în al doilea semestru al anului, am putea asista la o creştere economică mai mică decât cea din prima jumătate de an.

Rectificarea bugetară are în vedere majorarea per sold atât a veniturilor bugetului general consolidat, cât şi a cheltuielilor, cu 2,92 miliarde lei.

MFP alocă fonduri suplimentare de 568,6 milioane de lei pentru sănătate, în vederea asigurării sumelor necesare plăţii salariilor majorate şi destinate personalului medico-sanitar, precum şi pentru lucrări de reabilitare la maternităţi, investiţii la serviciile de ambulanţă şi UPU/CPU, pentru dotarea cu medicamente şi materiale sanitare în cabinetele de medicină generală şi dentară din unităţile de învăţământ.

De asemenea, vor fi suplimentate cu peste 1 miliard de lei veniturile din învăţământ, pentru diferenţe salariale prevăzute de Legea nr.85/2016 pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar şi universitar şi pentru plata majorărilor salariale aprobate prin OUG nr. 20/2016;

Asistenţa socială va primi 2,8 miliarde lei în plus, din care 1,4 miliarde lei pentru asigurarea fondurilor necesare plăţii integrale a drepturilor de asistenţă socială (indemnizaţii pentru creştere copil, ajutoare sociale, alocaţii de stat pentru copii, indemnizaţii pentru persoanele cu handicap).

Agricultura primeşte 405,3 milioane de lei - subvenţii pentru plata deconturilor la motorină în trimestrul II şi III 2016 şi acordare ajutoare de minimis pentru sectorul zootehnic, iar cultura - 22,5 milioane de lei, pentru achiziţionarea operei de artă "Cuminţenia Pământului".

Pentru bugetele locale a fost alocată suma de 655 milioane de lei, pentru cheltuieli de personal din învăţământul preuniversitar, programul "fructe în şcoli", cămine de bătrâni, contribuţii la salarizarea personalului neclerical.

Printre altele, Ministerul Afacerilor Interne primeşte un plus de 367,9 milioane lei, iar Serviciul Român de Informaţii - 37,7 milioane de lei şi Ministerul Afacerilor Externe - 35,1 milioane de lei.

În acelaşi timp, MFP reduce bugetul Ministerului Transporturilor cu 383 milioane de lei (banii fiind tăiaţi în principal de la proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente perioadei de programare bugetară a Uniunii Europene 2007-2013), pe cel al Ministerului Culturii, cu 194 milioane de lei, al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (cu 168,4 milioane de lei, în principal de la proiectele de investiţii finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente perioadei de programare bugetară a Uniunii Europene 2014-2020), dar şi bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (cu 130,8 milioane de lei) şi pe cel al Ministerului Finanţelor Publice (cu 47,9 milioane de lei).

Pârvan: "În această rectificare, Guvernul nu are nicio preocupare pentru mediul economic"

Confom domnului Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), "în această rectificare, Guvernul nu are nicio preocupare pentru mediul economic".

Într-un comunicat al AOAR se arată: "Măsurile, planurile de acţiune şi mai ales fondurile alocate de guverne în ultimii ani pentru stimularea inovării în România au răspuns doar în mică măsură acestui obiectiv. Datele comunicate de INS privind scăderea activităţii de inovare în perioda 2012-2014, cât şi clasamentele realizate la nivelul UE atestă consecinţele negative ale acestor politici publice".

Asociaţia face referire şi la modul în care au fost absorbite şi utilizate fondurile europene, amintind despre aplicarea corecţiilor financiare unor IMM-uri, "ca urmare a calificării după 2-3 ani de la finalizarea proiectelor privind nerespectarea de către beneficiari a unor «condiţii artificiale» nespecificate clar, nemonitorizate şi nesancţionate pe parcursul derulării proiectelor": "AOAR solicită ca aceste corecţii financiare generatoare de dificultăţi mari, îndeosebi firmelor apreciate că pot deveni mai competitive, ca urmare a finanţării lor prin POSCCE 2007-2013, dificultăţi ce determină inclusiv deschiderea a sute de procese în instanţele de drept comun, să fie suportate de Statul Român, prin suplimentarea cu această destinaţie a sumelor prevăzute la rectificarea bugetară din August 2016 pentru Ministerul Economiei".

În contextul economic şi geopolitic actual, toate statele membre UE iau măsuri de sprijinire a mediului de afaceri local, ca un pilon sigur, durabil şi stabil în condiţiile volatilităţii pieţelor la nivelul UE şi mondial, apreciază AOAR, solicitând ca din cele 148 milioane de euro prevăzute în buget şi alocate drept ajutoare de stat în anul 2016, minimum 48 de milioane de euro să fie transferate suplimentar Ministerului Economiei pentru creşterea finanţării celor 10 programe destinate susţinerii IMM-urilor, alocaţia bugetară de 160 milioane de lei fiind extrem de redusă.

AOAR apreciază că momentul rectificării bugetare din august 2016 este extrem de important pentru mediul de afaceri autohton, care poate fi susţinut prin măsuri ce pot consolida baza de alimentare a bugetului prin plata taxelor şi impozitelor de către firme locale tot mai puternice şi mai competitive.

Cristian Pârvan consideră şi că tăierea fondurilor de la Ministerul Transporturilor denotă "incapacitatea şi incompetenţa de a realiza fonduri europene".

Anton Hadăr: "Educaţia va primi la rectificarea bugetară mai puţini bani decât ar fi fost necesar"

Educaţia va primi la rectificarea bugetară mai puţini bani decât ar fi fost necesar, iar sumele alocate reprezintă o redistribuire a banilor din acest sistem, consideră Anton Hadăr, liderul Federaţiei Sindicale din Învăţământul Superior Alma Mater, citat de Agerpres.

Domnia sa a menţionat: "Am primit mult mai puţin decât era necesar. Suma aceasta care se acordă ministerului nostru, în bună parte, din câte cunosc eu, este o redistribuire a banilor din propriul sistem al Educaţiei. Nu s-au cheltuit toţi banii la Cercetare, au mai rămas alte sume prin alte locuri, tot prin visteria Ministerului Educaţiei şi, practic, a avut loc o redistribuire a banilor din Educaţie".

Domnia sa a subliniat că ar fi fost necesară numai la învăţământul superior o sumă aproape egală cu ceea ce s-a dat pentru întreg sistemul de Învăţământ.

"În momentul de faţă, noi am primit 400 de milioane de lei şi vreau să vă spun că suntem în situaţia în care ultimele 3-4 luni ale anului universităţile de stat din România sunt în apropierea falimentului, al neputinţei acordării salariilor pe ultimele luni", a afirmat Anton Hadăr.

În acelaşi timp, prim-vicepreşedintele Federaţiei Sanitas Marius Sepi a spus că majorarea de la Sănătate este "o veste bună", pe care o aştepta.