Criza ostaticilor din Algeria a ţinut întreaga lume cu sufletul la gură, emoţiile fiind şi mai mari în ţările care au avut cetăţeni implicaţi în această poveste halucinantă. Doi români şi-au pierdut viaţa în urma atacului terorist din Algeria, în timp ce alţi trei s-au salvat, iar acum autorităţile trebuie să explice cum au reuşit să gestioneze criza. De altfel, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, va fi prezent astăzi la comisiile parlamentare de politică externă, pentru a face o prezentare în legătură cu atacul terorist şi implicaţiile acestuia. Pe această temă a şi apărut un prim dezacord între Bucureşti şi Alger. Titus Corlăţean a declarat că autorităţile române ar fi putut gestiona altfel situaţia în cazul celui de-al doilea cetăţean român mort în Algeria dacă ar fi fost informate că acesta avea o problemă de sănătate "serioasă", care îi punea viaţa în pericol. Secretarul general al MAE, Robert Cazanciuc, a declarat de asemenea că ministerul îşi exprimă profunda dezamăgire pentru faptul că autorităţile alegeriene nu au informat corect, concret şi la timp despre situaţia celui de-al doilea român mort în Algeria.
Răspunsul a venit imediat: ambasadorul Algeriei la Bucureşti, Habib Chawki Hamraoui, a declarat că nu a fost nicio eroare de comunicare din partea autorităţilor din ţara sa privindu-i pe ostaticii români de la In Amenas, arătând că au fost transmise informaţii clare despre starea aces-tora: "Aş vrea să prezint condoleanţe poporului român, familiilor victimelor atacului terorist de la In Amenas. A fost o operaţiune complexă şi complicată. Armata a fost obligată să intervină la faţa locului, la momentul oportun şi pentru a elibera persoanele algeriene şi străine şi pentru a nu exista precedent în negocierile cu teroriştii. Aşadar, vreau să prezint condoleanţe şi poziţia clară a Algeriei: fără negocieri cu terorişti, lupta implacabilă contra terorismului. Noi le-am spus clar autorităţilor române că avem un decedat, trei eliberaţi şi despre unul nu avem informaţii. Şi când am avut informaţii cu privire la decesul celui de-al cincilea român, am informat autorităţile române".
Titus Corlăţean este convins că ţara noastră trebuie să-şi consolideze capacităţile în astfel de regiuni şi, alături de alte state, să se angajeze în continuare în combaterea terorismului: "Pentru că, la nivelul Uniunii Europene cel puţin, poziţiile au fost foarte nuanţate, nu a fost acelaşi gen de angajament unitar aşa cum a fost cazul Alianţei Nord-Atlantice, altor operaţiuni cu partenerii internaţionali, cu Statele Unite. Deci noi avem o decizie şi la nivelul Uniunii Europene. Noi am făcut un prim pas important recent la Bruxelles, în marja Consiliului Afacerilor Externe, atunci când am discutat operaţiunea Mali. Iată ce s-a întâmplat alături de Mali, în Algeria, ne spune foarte clar - nu este timp de pierdut, nu este timp de discutat în plan intern, trebuie să fie foarte clar şi cu resurse foarte clare în operaţiunea de combatere a terorismului".
Gravitatea situaţiei este întărită şi de întrebările retorice lansate de preşedintele Traian Băsescu: "Zilele acestea cu toţii am văzut că teroris-mul se află la frontiera de sud a UE. Evenimentele din Algeria au confirmat încă o dată că grupări teroriste puternice sunt capabile să ucidă cetăţenii noştri. Nu putem trece peste evenimentele din Algeria fără să ne punem cel mai serios această întrebare: Cum îi putem apăra pe cetăţenii noştri? Nu avem o evaluare finală asupra a ceea ce s-a întâmplat. Cert este că acolo au murit cetăţenii noştri nevinovaţi, cetăţeni americani, japonezi, oameni care s-au dus cu companiile noastre. Nu avem dreptul să trecem peste acest eveniment fără a da un răs-puns: Ce ne asumăm din ce s-a întâmplat în Algeria?". Premierul Victor Ponta a anunţat că nu are de reproşat nimic celulei de criză de la MAE susţinând totodată că româ-nul dus la spital nu a putut fi salvat: "Nu am nimic să reproşez celulei de criză din MAE, ci, dimpotrivă, au gestionat profesionist, corect, tot ce trebuia gestionat şi cu informarea mea nu au fost date publicităţii informaţii înainte de a anunţa familiile".
Dincolo de punctele de vedere ale oficialilor rămân declaraţiile a doi dintre cei care au reuşit să se salveze şi care nu apar în faza critică, când vieţile le erau ameninţate, nici celula de criză de la noi şi nici armata algeriană. Liviu Floria a ţinut să sublinieze că supravieţuitorii atacului terorist "nu au fost salvaţi, ci s-au salvat singuri", grupul său parcurgând pe jos aproximativ 35 kilometri, noaptea, pe un teren accidentat, cu pietre şi bolovani, iar George Iachim consideră că a trăit o minune reuşind să scape din rafinărie, "transformată în cimitir", graţie intervenţiei Divine.
• Criza ostaticilor ameninţă perspectivele economice ale Algeriei
Criza ostaticilor ameninţă perspectivele de creştere economică ale Algeriei, impactul asupra încrederii şi reputaţiei ţării pe plan internaţional eclipsând pagubele temporare provocate de oprirea producţiei de gaze de la In Amenas, care au depăşit deja 40 milioane de dolari.
Guvernul din Algeria se bazează de câţiva ani pe exploatarea "oceanului" de petrol şi gaze din subteran, care a adus miliarde de dolari la buget, ajutând autorităţile să "cumpere" generaţia tânără şi să mascheze inechitatea socială, proas-ta administrare şi corupţia care au dărâ-mat alte regimuri din regiune, potrivit Financial Times, într-o analiză privind impactul crizei ostaticilor de la In Amenas asupra economiei algeriene.
Incidentul terorist de la In Amenas, care a lăsat în urmă zeci de morţi din rândul atacatorilor islamişti şi ai ostaticilor, a "dezgropat" însă probleme vechi şi ameninţă să submineze perspectivele de creştere economică ale Algeriei. "Economia este cea mai mare grijă a algerienilor în acest moment. Am auzit de la mulţi prieteni şi clienţi algerieni despre impactul internaţional asupra reputaţiei Algeriei, cauzat de acest incident. Au trăit cât de cât în pace timp de peste un deceniu şi se tem că acest incident îi va arunca înapoi în războiul civil care le-a decimat ţara în anii "90", comentează pentru FT un director american din industria energiei care lucrează în Algeria, citat de Mediafax.
Guvernul şi susţinătorii săi au încercat să atenueze impactul negativ cauzat de atac. Abdelmajid Attar, fostul director general al companiei petroliere de stat Sonatrach, unul dintre acţionarii exploatării de la In Amenas, a declarat pentru ziarul El Khabar că pierderile cauzate de atac vor fi "marginale", iar operaţiunile de acolo vor reveni în scurt timp la normal. Attar a precizat că, în timpul războiului civil din anii "90, în Algeria operau mai mult de 40 de companii din domeniul energiei, iar producţia de petrol a ţării s-a dublat în acea perioadă.
Exploatarea de la In Amenas este operată de grupul britanic BP, compania norvegiană Statoil şi Sonatrach, cu ajutorul companiei japoneze de inginerie industrială JGC şi al altor furnizori. Printre ostaticii ucişi sau dispăruţi în timpul asediului, angajaţi ai uzinei gazeifere, se găsesc americani, britanici, francezi, japonezi, norvegieni, filipinezi, români şi algerieni. Reacţia guvernului algerian la luarea de ostatici de la In Amenas, considerată de unele voci din Vest drept prea fermă, ar putea fi motivată tocmai de temeri referitoare la dezvoltarea economiei. Algeria exportă petrol şi gaze către Vest încă din anii "60, livrările fiind neîntrerupte de războa-ie, crize politice sau dispute comerciale.
Complexul de la In Amenas furnizează aproximativ 2% din importurile de gaze ale Europei, cu un volum de 6 miliarde metri cubi pe an, aproximativ 15% din producţia naţională. Spre comparaţie, România consumă anual aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaze.
Un oficial Sonatrach citat de presa locală a declarat recent că criza ostaticilor a provocat deja pierderea a 40 milioane de dolari, reprezentând venituri neîncasate din cauza întreruperii producţiei de gaze.
Costurile de asigurare şi securitate pentru companiile autohtone şi străine care au activităţi în Algeria vor creşte inevitabil. BP şi ConocoPhilips au retras deja din Algeria angajaţii neesenţiali. "Atacul sfidător asupra instalaţiei gazeifere va avea reverberaţii pentru mulţi ani de acum înainte. Nu sunt sigur câţi dintre partenerii noştri vor fi dispuşi să revină după acest atac", a afirmat executivul american intervievat de FT.
Criza ostaticilor ar putea împiedica şi planurile guvernului de a utiliza banii obţinuţi din energie pentru a dezvolta o economie mai sănătoasă, mai diversificată. Administraţia preşedintelui Abdelaziz Bouteflika a lansat un program de investiţii de 261 miliarde de dolari care vizează atragerea de companii srăine şi autohtone pentru a moderniza educaţia, sănătatea, infrastructura, turismul, şi agricultura.