"Autorităţile trebuie să întărească securitatea în această situaţie politică internaţională tot mai încinsă"

Reporter: Care au fost motivele care v-au determinat să lansaţi manualul privind calitatea unei oferte de servicii de securitate?

Gabriel Badea: În februarie 2014 a fost adoptată directiva europeană privind achiziţiile publice. Noua directivă elimină ca şi criteriu de adjudecare a licitaţiilor "preţul cel mai mic". În noile condiţii, licitaţiile pentru achiziţiile de servicii publice sunt adjudecate pe baza unui criteriu denumit "oferta economică cea mai avantajoasă", adică un raport calitate-preţ, în care se insistă ca ponderea cea mai mare să o aibă calitatea. Comisia Europeană a ajuns la concluzia că, în mai bine de zece ani de la prima directivă pentru achiziţiile publice, majoritatea achizitorilor din domeniul public au optat pentru preţul cel mai mic, mai ales în condiţiile în care a fost şi criza economică. Această tendinţă a generat o serie întreagă de neajunsuri, respectiv instituţiile publice naţionale şi europene au ajuns să beneficieze de servicii de foarte proastă calitate, întrucât preţul mic nu este sinonim cu calitatea. Mai mult decât atât, a fost afectat şi mediul de afaceri, pentru că dintr-un "preţ mic" nu poţi să faci investiţii, nu poţi să faci dezvoltare, să aduci inovaţii sau să te perfecţionezi. În plus, preţul mic a generat atât la noi, cât şi în alte părţi, fenomene de concurenţă neloială, care au sfârşit prin încălcări grave ale legislaţiei muncii, încălcări ale legislaţiei fiscale sau ale legislaţiei speciale-cum este cea din domeniul securităţii private. În acest context a fost elaborată această nouă directivă europeană în domeniul achiziţiilor publice. Confederaţia Europeană a Serviciilor de Securitate (CoESS) a considerat că aceasta este o oportunitate, pentru că la noi, dar şi în alte ţări europene, s-a mers, în general, pe treptele cele mai mici de salarizare şi de calificare, pentru că în acest tip de servicii salariul reprezintă circa 85-95% din totalul costurilor de realizare. În anii '90, salariile din acest domeniu erau undeva la salariul mediu pe economie, dar, în ultimii ani, acestea au ajuns la salariul minim sau sub acest nivel. Cum spuneam, aşa au apărut o mulţime de situaţii de evaziune fiscală şi încălcare a legislaţiei muncii şi la noi, dar şi în alte ţări. Un alt aspect a fost legat de faptul că şi în cazurile unde ar fi existat resurse pentru contractarea unor servicii de calitate, clienţii nu au avut acele informaţii de specialitate care să îi ajute să selecţioneze oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. De aici a venit ideea cu acest manual elaborat de CoESS sub egida şi cu finanţarea Comisiei Europene, care să-i ajute pe decidenţi să realizeze care sunt premisele de calitate ale unei oferte de servicii de securitate, astfel încât, în momentul în care achiziţionează astfel de servicii, să fie încredinţaţi că au făcut alegerea cea mai bună. În engleză, documentul se numeşte "Best Value Manual" şi acesta descrie toate elementele pe care trebuie să le ai în vedere atunci când organizezi o licitaţie publică de servicii de securitate. Există şi un site dedicat, manualul fiind disponibil în 14 limbi, printre care şi varianta românească.

Reporter: Aţi declarat că primul seminar de promovare a acestui manual va avea loc pe 12 iunie...

Gabriel Badea: Da, după elaborarea şi lansarea oficială a manualului la nivel european, este sarcina şi datoria noastră să-l promovăm la nivel naţional pentru că, în final, acesta ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra mediului de afaceri în care ne derulăm activitatea. În sensul că îi va ajuta pe beneficiari să înţeleagă ce înseamnă un serviciu de calitate şi să plătească un preţ corect pentru astfel de servicii, dar, în acelaşi timp, manualul îi va ajuta pe furnizori să organizeze realizarea acestui serviciu pe principii de calitate. De asemenea, manualul poate veni şi în sprijinul autorităţilor de reglementare, respectiv Poliţia, care astfel vor putea să distingă mai uşor pe cei care nu respectă legea de o companie care oferă servicii de calitate în condiţii de legalitate şi onorabilitate profesională. Deci, este un manual bun pentru toată lumea, pentru toate părţile interesate şi implicate în industria de securitate privată. La nivel de Federaţie, noi am încheiat un protocol de colaborare cu Direcţia de Ordine Publică din cadrul IGPR, autoritatea de reglementare în domeniul securităţii private, tocmai ca să promovăm astfel de iniţiative de profesionalizare si moralizare a industriei, în ideea că securitatea privată este un contribuitor semnificativ, inclusiv la siguranţa publică. Faptul că există persoane sau firme care apelează la servicii de securitate privată înseamnă un lucru pozitiv şi pentru siguranţa publică, coeficientul de infracţionalitate va scădea.

Reporter: Ce impact economic va avea acest manual asupra industriei de securitate?

Gabriel Badea: Este dificil să estimezi un impact bazat pe cifre. În principiu, acest manual ar trebui să scoată din zona asta de preţuri nesustenabile ofertele de servicii de securitate. Dacă toată lumea va realiza servicii de securitate în condiţii de legalitate, este clar că tariful orar va creşte cu cel puţin 20 -25% faţă de tarifele minime care se practică în prezent. Piaţa serviciilor de securitate privată depăşeşte, în acest moment, un miliard de euro.

Reporter: Dar numărul de angajaţi din domeniu cum a evoluat?

Gabriel Badea: Numărul de angajaţi a scăzut în 2014, iar pe măsură ce costurile cu forţa de muncă vor creşte, în mod natural va exista tendinţa ca serviciile realizate eminamente cu resurse umane să fie înlocuite cu tehnică de securitate sau cu soluţii care să îmbine cele două resurse. Aşa s-a întâmplat şi în alte ţări. În momentul de faţă, serviciile de pază au cota cea mai mare pentru că şi în zonele unde avem o densitate mare de tehnologie de securitate, ea oricum trebuie deservită de agenţi care să asigure managementul şi intervenţiile. Degeaba ai o cameră video sau un sistem de detecţie şi alarmare dacă nu se uită nimeni pe monitor şi nu se fac intervenţii. Resursa umană nu va dispărea niciodată, dar ponderea ei va scădea concomitent cu creşterea calificării agentului de pază. El va fi din ce în ce mai bine pregătit din punct de vedere tehnic, va deveni un tehnician capabil să opereze un soft de management de securitate, care să ştie să seteze un sistem de detecţie sau un sistem de supraveghere video, de exemplu. Observaţi deja că în unele magazine că agentul de securitate are şi un mic dispecerat la intrare, prin care îşi monitorizează singur camerele de supraveghere video.

Reporter: Care sunt cele mai expuse sectoare din Bucureşti din punctul de vedere al ratei criminalităţii?

Gabriel Badea: În ordine după cele mai multe infracţiuni, cele mai expuse ar fi sectoarele 3,4,6,2,1, sectorul 5 fiind cel mai sigur. În 2014, agenţii de securitate au intervenit în aproximativ 15.700 de infracţiuni, reprezentând circa 10% din totalul infractorilor prinşi de poliţie anul trecut. Însă, semnificaţia serviciilor de securitate privată este şi mai mare dacă ne gândim la partea de prevenire, dacă ne gândim la câte infracţiuni nu au mai avut loc datorită prezenţei agenţilor şi măsurilor de securitate privată. Şi din acest punct de vedere, activitatea securităţii private este complementară celei desfăşurate de poliţie şi, într-o oarecare măsură, chiar mai importantă pentru deţinătorul de bunuri şi valori. În zona noastră de specializare, noi venim să-l consiliem pe acesta, îl ajutăm să-şi apere patrimoniul înainte să i se întâmple ceva, în timp ce poliţia este chemată, de regulă, după ce a avut loc deja un eveniment nefericit, pentru a-l prinde pe făptuitor şi pentru a recupera prejudiciul, dacă mai este posibil. Securitatea privată are la bază patru principii, respectiv "descurajare", "detecţie", "întârziere" şi "interzicere/intervenţie". Partea de descurajare este realizată atunci când, de exemplu, un răufăcător observă că un obiectiv este păzit sau că este supravegheat video, chiar şi atunci când observă abţibildurile de avertizare instalate pe geamurile unităţilor care au sisteme de alarmă monitorizate. Camerele video sau sistemele de alarmă realizează "detecţia" şi pot transmite semnale de alertă în legătură cu prezenţa unor intruşi în zonele protejate. Pentru partea de "întârziere" este nevoie de mijloace mecano-fizice, care să opună cât mai multă rezistenţă la tentativele de pătrundere ale infractorilor, de exemplu uşile metalice cu mai multe puncte de fixare şi cu încuietori multiple. Astfel, răufăcătorul este întârziat, până când este asigurată intervenţia sau chiar renunţă. Dacă primele trei faze ale activităţii de stopare a unei infracţiuni se fac în principal cu mijloacele securităţii private, în faza de stopare, interzicere, intervenţie, rolul poliţiei este predominant. De aceea, spunem că securitatea şi poliţia sunt factori complementari în procesul de asigurare a unui climat de siguranţă publică şi, din această perspectivă, ar trebui să fim bucuroşi că ţara noastră este una dintre cele mai sigure din regiune. Indicele de criminalitate de la noi este sub cel din Ungaria sau Bulgaria, ce să mai vorbim de Ucraina... Putem spune că suntem o oază de siguranţă în regiune, iar industria românească de securitate privată are cu siguranţă şi ea un merit în acest sens.

Reporter: În ce stadiu se află proiectul de modificare a ordonanţei de urgenţă privind securitatea privată?

Gabriel Badea: Noi am avut o iniţiativă, anul trecut, de modificare a hotărârii de Guvern 333/2012, în ideea că acolo erau destule prevederi care aveau un impact negativ din punct de vedere economic şi social asupra industriei de securitate. Conform recomandărilor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) din 2012, în domeniile economice reglementate, cum este şi securitatea privată, reglementările legale nu trebuie să împieteze asupra bunei desfăşurări, în mod profitabil a afacerilor, şi nu trebuie să contravină drepturilor şi libertăţilor fundamentale. De exemplu, fiind un domeniu reglementat, nu oricine poate să lucreze la o societate de securitate privată nu numai la noi, dar şi în alte ţări. Sunt nişte condiţii care trebuie îndeplinite, iar acestea trebuie stabilite astfel încât să nu vină în contradictoriu, de exemplu, cu principiul egalităţii de şanse, să nu fie discriminatorii, să nu îngrădească dreptul la muncă etc. Deci, prin această iniţiativă, noi am vrut să ameliorăm acele prevederi legale care produc o încărcătură administrativă şi birocratică artificială pentru societăţi sau dau naştere la situaţii în care societăţilor li se impun măsuri care conduc la costuri şi pierderi economice nejustificate şi să eliminăm acele măsuri care puteau veni în contradicţie cu drepturile şi libertăţile fundamentale ale unei persoane care voia să lucreze în industria de securitate.

Reporter: Cât de bine pregătite sunt firmele de securitate din punctul de vedere al dotărilor tehnice?

Gabriel Badea: Lucrând pe "preţul minim", sunt puţine firme corecte care reuşesc să facă şi investiţii adevărate în tehnologizarea activităţilor. Sigur, vedem maşini de intervenţie spectaculoase sau agenţi bine echipaţi, dar cele mai multe firme care lucrează în domeniu sunt slab pregătite şi slab dotate, pentru că nu există resursa materială să realizezi investiţiile necesare. În cele mai multe cazuri, o să vedeţi că agenţii de pază de pe stradă au uniforme ponosite, de proastă calitate şi este vizibil că nu sunt foarte motivaţi să-şi facă datoria. Cu toate astea, s-ar putea să vă mire, dar mai sunt şi oameni care, chiar si în condiţiile unei slabe motivări, au conştiinţa că trebuie să-şi facă treaba in mod onest şi au intervenţii care stopează infracţiuni şi recuperează prejudicii. Sunt peste 3 milioane de lei recuperaţi anul trecut de agenţii de pază... plătiţi de cele mai multe ori cu salariul minim pe economie.... Au fost cazuri de agenţi care au predat genţi cu bani pierdute în care erau zeci de mii de euro. Aceste lucruri se întâmplă tocmai pentru că securitatea privată este un domeniu reglementat, iar la angajare se fac selecţii serioase. Nu vine oricine în acest domeniu. Sigur că există şi un procent semnificativ de oameni care sunt de partea cealaltă, dar sunt filtre care îi impiedică, printre care şi avizele de la poliţie. Iar această selecţie a personalului pe criterii legale şi de pregătire are influenţă şi asupra calităţii serviciilor. De exemplu, dacă vine cineva să vă instaleze un sistem de securitate, o să vedeţi că se lucrează ca la carte, exact cum scrie în contract şi în proiect, nu cum se întâmplă, de exemplu, în alte servicii, dacă vrei să-ţi montezi o instalaţie sanitară sau geamuri termopan unde, de multe ori, relaţiile cu aceşti "meşteri" sunt traumatizante pentru clienţi. După instalare, la fiecare sistem de securitate, trebuie să existe un jurnal de service şi mentenanţă care poate fi controlat în cazul unui eveniment, iar cine nu şi-a făcut treaba poate răspunde inclusiv penal. Instalatorii de sisteme de securitate sunt avizaţi şi de poliţie şi deţin calificări obligatorii. Mai mult decât atât, tehnicienii care instalează sisteme de securitate trebuie să aibă obligatoriu liceul terminat ca să poate obţine calificarea şi să primească avizul de la poliţie.

Reporter: Există o tendinţă a tinerilor să vină să lucreze în industria de securitate?

Gabriel Badea: Aş zice că da... Sunt oameni care în mod natural vor să facă bine... şi aceasta este o profesie în care poti să ajuţi oameni. Cred că peste 70% din cei care vin să lucreze în acest domeniu au constiinţa că vor lucra de partea binelui. Industria de securitate nu oferă numai locuri de muncă pentru agenţi de pază. Există o întreagă constelaţie de cariere în acest domeniu. Sunt sectoare mai specializate, precum serviciile de monitorizare şi intervenţie sau transport valori. De asemenea, în zona sistemelor de securitate. Spre deosebire de un agent de pază, un tehnician de securitate lucrează aproximativ la nivelul unui salariu mediu pe economie, deci un bun start într-o carieră cu perspectivă. Ulterior se pot perfecţiona, pot urma cursuri de inginer, de programatori IT, asta pentru că tehnologia de securitate începe să se împace foarte bine cu IT-ul în ultima perioadă.

Reporter: Ce presupune, concret, campania de conştientizare a riscurilor legate de lipsa calităţii în serviciile de securitate, pe care o desfăşuraţi împreună cu Poliţia?

Gabriel Badea: În zona de promovare a criteriilor de calitate a serviciilor de securitate, intenţionăm să distribuim manualul ca atare şi încurajăm folosirea lui, pe toate căile posibile, organizând seminare în Bucureşti şi în toate oraşele mari din ţară, precum Cluj, Timişoara, Iaşi, Constanţa, în decursul acestui an. Va fi o campanie dedicată consumatorilor de servicii de securitate, care să îi ajute să facă cele mai bune alegeri, astfel încât să nu devină vulnerabili la potenţiale prejudicii din cauza slabei calităţi a serviciilor de securitate privată.

Reporter: Există dezbateri tot mai aprinse privind securitatea cibernetică, iar autorităţile se plâng de faptul că au "instrumente limitate"pentru protecţia datelor cu caracter personal ale cetăţenilor. Cum vedeţi această situaţie?

Gabriel Badea: În mod cert, este o zonă de vulnerabilitate, care devine din ce în ce mai acută. Evident că este o tendinţă la modă să vorbeşti despre securitatea cibernetică, dar trebuie observat că atacurile de acest fel continuă să se înmulţească. Din punctul de vedere al securităţii private, acest segment cibernetic poate să devină o oportunitate de afaceri şi există firme din domeniul tehnologiei de securitate care încep să exploreze domeniul. Este clar că o reglementare a securităţii cibernetice devine tot mai necesară, pentru că furnizorii acestor tipuri de servicii trebuie să fie calificaţi şi să nu facă mai mult rău decât bine. Însă, ca orice medicament, acesta poate să aibă şi efecte adverse. Se vorbeşte despre libertăţile cetăţeneşti, despre dreptul la viaţă privată şi trebuie găsit un echilibru prin care măsurile de securitate să fie eficiente, dar să existe şi o grijă faţă de protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale fiecărui cetăţean.

Reporter: Avem nevoie să alocăm un anume procent din Produsul Intern Brut pentru securitatea cibernetică?

Gabriel Badea: Ţintele predilecte ale atacurilor cibernetice sunt sistemele informatice de la nivel guvernamental sau la nivelul infrastructurilor critice. Vă daţi seama ce efecte ar avea un atac cibernetic asupra unei centrale nucleare, de exemplu, care ar putea să genereze catastrofe uriaşe. Trebuie să existe preocupări serioase la nivelul autorităţilor, dar şi în mediul economic privat, în care se află un numar semnificativ de infrastructuri critice, pentru întărirea securităţii mai ales în aceste momente, în care contextul politic internaţional se încinge. Atacurile asupra infrastructurilor critice pot crea probleme uriaşe într-un conflict de tip hibrid sau de tip asimetric.

Reporter: Mulţumesc!