Comisia Europeană (CE) a hotărât ieri să acopere costurile de construcţie a tronsonului Cernavodă-Constanţa din Autostrada Soarelui (A2), finanţat iniţial de statul român printr-un împrumut, potrivit unui comunicat trimis astăzi redacţiei.
Prin această decizie, beneficiem de 305,7 milioane euro din Fondul de Coeziune, sumă ce acoperă 85% din costurile de construcţie a celor 51,3 km de autostradă daţi în folosinţă în noiembrie 2012.
Hotărârea CE a fost semnată ieri de comisarul pentru Politică Regională, Corina Creţu.
Ca să construiască A2, ţara noastră a contractat, în 2005, un împrumut de la Banca Europeană de Investiţii (BEI). Pe 2 septembrie 2014, România a cerut Comisiei Europene să finanţeze retroactiv construirea acestui tronson, ale cărui beneficii sunt: diminuarea cu 30% a accidentelor grave de circulaţie între Constanţa şi Cernavodă şi scăderea timpului de călătorie Bucureşti-Constanţa de la două ore şi 30 de minute la o oră şi 51 de minute. Împrumutul de la BEI va fi folosit pentru finanţarea altor investiţii în infrastructura de transport.
Comisarul Corina Creţu a afirmat: "Acesta este un foarte bun exemplu despre măsurile care pot fi luate de către autorităţile române pentru a accelera rata de absorbţie a programelor din perioada 2007-2013. Aşa cum am promis, în 2015 sunt gata să fac tot ce ţine de mine pentru a ajuta statele membre cu probleme de absorbţie să investească o parte cât mai mare din fondurile europene deja alocate".
Fondul de Coeziune al Uniunii Europene este destinat statelor membre al căror venit naţional brut (VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE. Acesta vizează reducerea disparităţilor economice şi sociale şi promovarea dezvoltării durabile. Printre priorităţile Fondului de Coeziune, se află dezvoltarea reţelei transeuropene de transport, din care face parte şi Autostrada Soarelui, aflată pe axa prioritară TEN-T 7.
Corina Creţu a înfiinţat, la sfârşitul anului trecut, un grup de lucru pentru creşterea ratei de absorbţie a României, Bulgariei, Cehiei, Croaţiei, Ungariei, Slovaciei, Sloveniei şi Italiei. Creţu a declarat că va face tot posibilul ca să ajute aceste ţări să investească restul de fonduri deja alocate, aceasta fiind prioritatea zero pentru comisarul român în 2015, conchide comunicatul citat.