BANCA MONDIALĂ: Infecţiile rezistente la medicamente pot cauza un efect economic similar cu cel al crizei financiare din 2008

Infecţiile rezistente la medicamente au potenţialul de a cauza un efect economic similar, sau chiar mai sever, decât cel cauzat de către criza financiară din anul 2008, se arată într-un nou raport elaborat de către Banca Mondială, cu titlul "Drug Resistant Infections: A Threat to Our Economic Future".

Cercetarea evidenţiază faptul că un scenariu cu rezistenţă antimicrobiană ridicată (RAM) - situaţie în care antibioticele şi medicamentele antimicrobiene nu mai tratează infecţiile în modul corespunzător - ar putea conduce la situaţia în care ţările cu venituri reduse pot pierde mai mult de 5% din PIB şi pot introduce în situaţia de sărăcie extremă 28 de milioane de persoane până în 2050, în general în ţările în curs de dezvoltare.

Spre deosebire de criza financiară din anul 2008, nu există perspective de revenire ciclică pe termen mediu, deoarece impactul costisitor al RAM ar persista, reiese din studiu.

"Amploarea şi natura acestei ameninţări economice ar putea anula câştigurile cu greu obţinute ale dezvoltării şi ne pot îndepărta de obiectivele noastre de eradicare a sărăciei extreme şi de consolidare a prosperităţii împărtăşite", a declarat Jim Yong Kim, preşedintele Grupului Banca Mondială.

"Costul inacţiunii este inacceptabil - în special în ceea ce priveşte cele mai sărace ţări. Trebuie să schimbăm urgent cursul pentru a evita această potenţială criză", a precizat acesta.

Principalele constatări ale raportului au la bază prognozele Grupului Banca Mondială cu privire la economia globală pentru perioada 2017-2050.

Astfel, până în anul 2050 PIB-ul global s-ar reduce cu 1,1% în cazul unui scenariu RAM cu impact redus şi cu 3,8% în cazul unui scenariu RAM cu impact ridicat. Până în anul 2050 ţările cu venituri reduse ar avea o pierdere mai mare în fiecare an, iar această pierdere ar depăşi 5% din PIB în 2050 în cazul celui de-al doilea scenariu.

Ar exista o creştere semnificativă a sărăciei extreme din cauza RAM. Din numărul suplimentar de 28,3 milioane de persoane ce ar ajunge în situaţia de sărăcie extremă în anul 2050, în cazul scenariului RAM cu impact ridicat, vasta majoritate (26,2 milioane) ar proveni din ţări cu venituri scăzute. În momentul de faţă, orientarea la nivel global este aceea de eradicare a sărăciei extreme (la 1,90 USD/zi) până în 2030, ajungând aproape de ţinta de mai puţin de 3% dintre persoane în situaţia de sărăcie extremă. Riscurile RAM fac ca această ţintă să fie imposibil de atins.

În anul 2050, volumul exporturilor globale reale se va reduce cu 1,1% în cazul scenariului cu impact redus şi cu 3,8% în cazul scenariului cu impact ridicat.

Creşterea globală a costurilor asistenţei medicale poate varia între 300 milioane dolari şi poate depăşi nivelul de 1 miliard dolari pe an până în 2050.

Până în anul 2050 declinul global al producţiei de şeptel poate varia între 2,6% şi maxim 7,5% pe an, precizează Banca Mondială.

O serie de rapoarte recente cu privire la RAM, inclusiv cel mai recent, realizat prin revizuirea independentă a politicii de către Lordul Jim O'Neill, au impus o orientare urgentă asupra acestui aspect şi au evidenţiat pierderile economice globale enorme pe care le poate cauza - acestea au estimat aproximativ 100.000 de miliarde de dolari în total până în 2050.

Lordul Jim O'Neill, Preşedinte al Analizei cu privire la Rezistenţa Antimicrobiană, a declarat astăzi, cu privire la raportul Grupului Banca Mondială: "Acest raport reaminteşte în mod oportun faptul că rezistenţa la medicamente este o ameninţare pentru prosperitatea noastră şi pentru dezvoltarea economică durabilă la nivel global. Sper ca în cadrul întâlnirii liderilor ce va avea loc în această săptămână, prezentul raport îi va ajuta să ia măsurile corespunzătoare şi de cooperare cu privire la foarte multe dintre provocările RAM."

Raportul evidenţiază crizele din sectoarele publice de sănătate umană şi veterinară şi din mediul înconjurător, acolo unde capacitatea pentru reglementarea antimicrobienelor nu este suficientă în multe ţări, acolo unde utilizarea defectuoasă şi suprautilizarea antibioticelor reprezintă o problemă pentru anumite persoane, în timp ce accesul este în continuare dificil pentru foarte multe persoane. Nu există investiţii suficiente pentru dezvoltarea sistemelor publice puternice, inclusiv supraveghere şi monitorizare, care să reducă riscul interfeţei dintre oameni, animale şi mediul acestora, mai arată Banca Mondială.