BCR CERCETARE: "Activitatea economică şi-a revenit în ianuarie, după scăderea sezonieră din perioada sărbătorilor"

Activitatea economică şi-a revenit rapid în primele două săptămâni din ianuarie după scăderea sezonieră explicată de perioada sărbătorilor, arată analiştii BCR Cercetare, într-un raport de analiză. Aceştia evidenţiază şi intrările de fonduri în România şi mai precis faptul că ponderea deţinerilor investitorilor nerezidenţi în total obligaţiuni guvernamentale în lei a crescut la 20,1% în noiembrie de la 19,5% în octombrie, după intrări nete în noiembrie de 2,5 miliarde lei.

Specialiştii precizează: "Indicele BCR cu frecvenţă zilnică privind activitatea economică din România arată o revenire rapidă a activităţii economice în prima jumătate a lunii ianuarie, după o scădere sezonieră explicată de sărbătorile de iarnă. În primele două săptămâni din ianuarie activitatea economică s-a situat la 72% din media unei luni normale pre-criză. Valul al doilea al pandemiei a avut un impact moderat până în prezent asupra economiei locale. Consumul de electricitate a recuperat rapid terenul pierdut în timpul vacanţelor de sărbători şi a crescut atât în Germania cât şi în România. O parte a acestei evoluţii poate fi explicată de vremea rece de iarnă. Poluarea aerului cu NO2 a fost uşor mai mare în ianuarie în comparaţie cu decembrie".

Potrivit analiştilor, curba randamentelor titlurilor de stat în lei a devenit mai abruptă în utimele zile după reducerea dobânzii de politică monetară de către BNR de vinerea trecută, mulţi participanţi din pieţe anticipând continuarea relaxării condiţiilor monetare. Randamentele pe termene scurte au scăzut şi au antrenat într-o anumită măsură şi segmentul lung al curbei.

"Panta curbei randamentelor titlurilor de stat denominate în lei şi-a accentuat creşterea, pe fondul scăderii mai accelerate a randamentelor pe termen scurt, impulsionată de costurile reduse de finanţare şi de aşteptările de continuare a relaxării condiţiilor monetare. Reducerea randamentelor pe termen scurt s-a transmis, într-o mai mică masură, şi pe segmentul mediu şi lung al curbei titlurilor de stat. Totuşi, probabil va fi nevoie de influxuri consistente in obligaţiunile pe termen lung pentru a ţine pasul cu scăderile randamentelor pe scadenţele scurte", precizează analiştii BCR.

Aceştia mai arată că diferenţa de randament dintre obligaţiunile în lei pe 10 ani şi cele pe 3 ani s-a majorat faţă de săptămâna trecută cu 6,6 puncte de bază, ajungând la 71,8 puncte de bază. Diferenţialul de randament dintre titlurile suverane pe 10 ani în lei şi cele similare în zloţi polonezi s-a redus cu -11,6 puncte de bază în ultima săptămână până la 173,5 puncte de bază.

Totodată, aceştia mai notează că datele pentru sfârşitul lunii noiembrie indică o stagnare a ponderii deţinerilor sistemului bancar în total titluri de stat în lei la 44,7%.

"Ponderea deţinerilor nerezidenţilor în total obligaţiuni guvernamentale în lei a crescut la 20,1% în noiembrie de la 19,5% în octombrie, după intrări nete în noiembrie de 2,5 miliarde lei. Pilonul doi de pensii private şi-a crescut expunerea pe titluri de stat în lei cu 0,4 miliarde lei în noiembrie, dar ponderea deţinerilor acestui tip de investitori în total outstanding s-a redus la 20,9% în noiembrie de la 21,4% în octombrie, pe fondul creşterii mai accelerate a soldului nominal al titlurilor de stat emise pe piaţa internă", mai precizează specialiştii BCR Cercetare.

La licitaţia de ieri pe obligaţiunile cu scadenţa iunie 2026, Guvernul a împrumutat 1,547 miliarde de lei la un randament mediu de 2,38%, cu 58 de puncte de bază mai ieftin decât la licitaţia similară din decembrie. Cererea pe această emisiune de datorie publică (iunie 2026) a fost de 2,6 miliarde de lei la un volum planificat a fi emis de minister prin prospect de 600 milioane lei. Aceasta este cea mai mare cerere pentru o licitaţie a Ministerului de Finanţe din noiembrie încoace, interesul ridicat indicând poziţia bună de lichiditate a sistemului bancar intern. Luni, la o licitaţie de obligaţiuni cu scadenţa septembrie 2031, Guvernul a împrumutat 801,7 miliarde de lei la un randament mediu de 3,09%, cu 31 de puncte de bază mai ieftin decât la licitaţia similară din decembrie. Cererea de luni a fost de 1,136 miliarde de lei la un volum planificat a fi emis de minister prin prospect de 500 milioane lei.