BCR: "Politicile fiscale mai prudente ar putea contribui la scăderea deficitului de cont curent"

Trecerea la politici fiscale mai prudente ar putea contribui la o scădere mai mare a deficitului de cont curent în anii următori, arată într-un raport analiştii BCR Cercetare. Contul curent din cadrul balanţei de plăţi a înregistrat o evoluţie negativă în luna septembrie, cu o creştere a deficitului anualizat la -10,3 miliarde euro de la -9,7 miliarde euro la finele lunii august (suma ultimelor 12 luni).

Analiştii precizează: "Deficitul comercial pentru bunuri a crescut în septembrie. Tot în această lună s-a deteriorat şi soldul veniturilor primare pe seama scăderii sumelor intrate în ţară ca salarii primite de românii care lucrează în străinătate precum şi după majorarea transferurilor de dividende de către companiile bazate pe investiţii străine directe. Investiţiile străine directe au atins 2,6 miliarde euro la finalul lunii septembrie (date anualizate, suma ultimelor 12 luni), în creştere de la 2,4 miliarde euro în august. Cele mai recente date privind deficitul de cont curent arată că ajustarea dezechilibrului extern al României este lentă şi inegală. Trecerea la politici fiscale mai prudente ar putea contribui la o scădere mai mare a deficitului de cont curent în anii următori".

Aceştia mai arată că, săptămâna trecută, leul a rămas stabil în raport cu euro în intervalul 4,86-4,87 iar volumul tranzacţiilor s-a menţinut la un nivel destul de scăzut pentru a doua săptămână la rând. BCR se aşteaptă ca EUR/RON să se situeze la 4,90 la finele anului, iar pentru sfârşitul lui 2021 este prognozată o valoare de 4,99 lei pentru un euro.

"În regiunea Europei Centrale şi de Est s-a observat o tendinţă de apreciere a monedelor locale faţă de euro, zlotul polonez apreciindu-se cu 0,5%, forintul unguresc cu 0,2% iar coroana cehească cu 0,6%. Ca de obicei, leul a făcut excepţie de la mişcările mai ample din pieţe, fie într-o direcţie, fie în alta, şi a rămas relativ stabil, înregistrând o depreciere minoră de -0,1%. De la începutul anului, leul românesc a rămas cea mai stabilă monedă din regiune cu o depreciere de -1,7% faţă de euro, în linie cu regimul de flotare controlată. Celelalte monede din regiune au înregistrat deprecieri mai semnificative faţă de euro: coroana cehească de -3,7%, zlotul polonez de -5,1% şi forintul unguresc de -7,5%. În condiţiile în care activitatea economică din prima jumătate a lunii noiembrie se află sub impactul unor noi restricţii, volumul tranzacţiilor valutare a fost de aproximativ 75% din media lunii octombrie.

Şi alte monede din regiune precum zlotul şi forintul au fluctuat în intervale restrânse în raport cu moneda unică europeană, după aprecierile semnificative din primele zile ale lunii noiembrie. Comunicatul de presă emis de BNR cu ocazia şedinţei de politică monetară reia tema relativei stabilităţi a cursului de schimb, păstrarea încrederii în moneda naţională în contextul deficitelor gemene fiind un element central al politicii monetare în acest an. BNR menţionează şi că fluctuaţiile recente ale cursului de schimb, antrenate de creşterea aversiunii globale faţă de risc în contextul reacutizării crizei pandemice, dar şi de decizii politice interne ce induc riscuri la adresa sustenabilităţii finanţelor publice, au fost sensibil mai modeste decât cele din regiune. Pentru finalul acestui an avem o estimare de curs de schimb al leului în raport cu euro de 4,90 iar la sfârşitul lui 2021 prognozăm 4,99", se arată în raport.

BNR arată în raportul trimestrial asupra inflaţiei că, pe fondul contracţiei comerţului internaţional, o corecţie mai semnificativă a deficitului de cont curent din România este grevată de perspectivele ce par a indica plasarea cuantumului deficitului bugetar din anul curent semnificativ peste limitele de prudenţă definite la nivel european.

"Principalul resort decurge din majorarea volumului cheltuielilor publice destinate atenuării efectelor crizei de sănătate, dar şi a celor ocazionate de acţiunea stabilizatorilor fiscali automaţi. În aceste condiţii, deficitul contului curent este de aşteptat să persiste pentru al treilea an consecutiv la valori de peste 4 la sută din PIB", arată specialiştii BNR.

Aceştia adaugă că, dată fiind perspectiva de evoluţie a deficitului de cont curent din scenariul de bază, absenţa unei corecţii fiscale sau debutul cu întârziere al acesteia ar putea implica menţinerea vulnerabilităţilor asociate persistenţei deficitelor gemene, cu potenţial de a fragiliza capacitatea de răspuns pe termen mediu a economiei româneşti în faţa unor şocuri adverse, iar în perspectivă imediată de a greva asupra asigurării în volume adecvate şi la costuri rezonabile a fluxurilor necesare finanţării acestor deficite.

În raportul asupra inflaţiei BNR mai precizează: "Deficitul contului curent este preconizat să depăşească în anul curent valoarea de tip «reper» de 4 la sută din PIB în perspectivă multianuală, stipulată de Comisia Europeană ca indicator de performanţă pentru ţările membre ale Uniunii Europene. În pofida deteriorării anticipate a balanţei bunurilor şi serviciilor, evoluţiile favorabile de la nivelul balanţei veniturilor (cu precădere a celor primare) sunt evaluate a conduce la o uşoară temperare a ponderii deficitului de cont curent în PIB în anul curent şi în cel viitor faţă de 2019. Finanţarea deficitului de cont curent se prefigurează a rămâne doar parţial asigurată prin fluxuri stabile, non-generatoare de datorie externă, pe întregul interval al proiecţiei, gradul de finanţare din astfel de surse fiind evaluat în diminuare notabilă faţă de 2019, pe fondul anticipării unor investiţii directe afectate semnificativ în contextul crizei actuale. Influenţe care contrabalansează parţial contracţia investiţiilor sunt asociate ipotezei îmbunătăţirii absorbţiei de fonduri europene. În plus, mai ales pe termen mediu, nu sunt excluse intrări suplimentare celor presupuse în scenariul de bază, în eventualitatea unor rambursări accelerate în cadrul noilor facilităţi de finanţare".