Black Friday de România

Dacă pentru pieţele financiare - în special pentru piaţa de capital - Black Friday are o conotaţie puternic negativă şi aminteşte de scăderile dramatice pe bursele majore, care par a pândi după colţ astăzi mai mult decât oricând, pentru piaţa de retail înseamnă vânzări mult mai mari decât de obicei.

Venit din SUA, termenul denumeşte pentru sectorul de retail prima zi de vineri de după sărbătoarea Thanksgiving şi marchează şi lansarea sezonului de vânzări de Crăciun. Având şi o tradiţie îndelungată, statisticienii şi retailerii folosesc datele culese după vinerea neagră pentru a estima atât sezonul de vânzări următor, cât şi sentimentul consumatorului american. Cu talentul de marketing specific lor, retailerii americani au "legat" vinerea neagră de următoarele două zile şi au generat astfel un weekend prelungit de cumpărături. Este o "invenţie" americană, explicată perfect prin faptul că economia SUA depinde în mod esenţial de consumul intern. Cozile puternic meditizate din faţa magazinelor, îmbulzeala şi accidentele tragice au creat o psihoză a zilei de vineri respective. O analiză a fenomenului în SUA şi România, din punct de vedere economic, ne poate spune cât de mult contează Black Friday în evoluţia vânzărilor şi comportamentul consumatorului din ţara noastră.

În primul rând, trebuie spus că economia americană depinde mult de astfel de "weekenduri de cumpărături". Pentru americani, locul vacanţelor prelungite a fost luat de mult timp de săptămâna de vacanţă din timpul verii (când americanul din clasa medie vizitează Europa sau Asia, sau face un safari) iar cel mai sărac stă pur şi simplu acasă şi mai multe weekenduri prelungite, pentru cumpărături. Din acest punct de vedere, cultura europeană şi cea din România este diferită: noi avem încă tradiţia vacanţelor de două săptă-mâni şi în plus turismul "de weekend" este foarte obişnuit.

Cu toate acestea, lanţurile internaţionale de produse de îmbrăcăminte, bunuri de folosinţă îndelungată şi electronice au încercat în acest an o ofensivă în acest domeniu. Ca şi în cazul altor sărbători "americane" cum ar fi Valentine's Day sau Halloween, consumatorii români au adoptat destul de rapid conceptul - străin lor - de vinere neagră. Mai degrabă, românii s-au învăţat cu noţiunea de "discount": ei doresc bunuri şi servicii ieftine, sau chiar gratuite, dacă se poate. Nu este de mirare că acest concept de vânzare la discount a fost lansat în special în mediul online - consumatorii de internet sunt învăţaţi, evident greşit, că pe internet se pot obţine produse gratuit (mai mult sau mai puţin la limita legii) sau oricum la preţuri mult mai mici decât în mod normal.

În SUA, comoditatea consumatorilor este cea care primează în cazul cumpărăturilor online: într-o societate în care aproape 40% din populaţie are probleme grave de greutate în exces - mai ales în rândul populaţiei cu venituri reduse şi aparţinând minorităţilor - şi o parte importantă dintre cumpără-tori sunt bătrânii, confortul de a cumpăra cu un simplu click pe calculator este la mare preţ. La noi, mediul online se adresează încă unui segment de piaţă destul de restrâns, format din consumatori tineri şi care folosesc sisteme de plată electronice. După cum s-a văzut şi în banking, românii sunt încă reticenţi să plătească cu cardul, majoritatea preferând numerarul plăţilor online. Teama pentru securitatea plăţii, furtul de bani de pe card etc. îi opresc pe majoritatea românilor să utilizeze mijloacele moderne de plată. Totuşi tinerii (cu venituri medii sau peste), precum şi unele persoane cu venituri mari sunt tot mai legaţi de mediul online, pe care fac tranzacţii financiare dar şi cumpărături.

În schimb, românii care nu frecventează cumpărăturile online - în special cei cu venituri reduse - sunt "abonaţii' pomenilor electorale, ai "reducerilor' şi "promoţiilor' de tot felul iniţiate de magazinele de retail şi supermarketuri. Cei care în alte ocazii se vaită că nu îşi pot plăti facturile curente şi de obicei au restanţe la creditele bancare luate "cu buletinul" în anii de efervescenţă economică, se îmbulzesc în hipermarketuri la fel ca americanii în vinerea neagră. Cumpărăturile lor sunt de obicei centrate pe produse alimentare, dar şi bunurile de larg consum sunt tot mai "vânate". Dacă aceste perioade de reduceri le oferă ocazia să cumpere lucruri pe care altfel nu şi le permit, sau pur şi simplu sunt în căutare de "chilipiruri" rămâne de stabilit atunci când vom avea date statistice suficiente, adică peste 5-10 ani de astfel de "evenimente" periodice. Până atunci, putem remarca lipsa de pregătire tehnică a retailerilor pentru astfel de evenimente - deloc de mirare, când în SUA se mai în-tâmplă astfel de "rateuri" după 50 de ani de experienţă...

Viitorul tranzacţiilor online în România - la preţuri normale sau la discount - este încă incert. Cu siguranţă, tot mai mulţi români folosesc internetul pentru a culege informaţii şi pentru a compara ofertele de pe piaţă. Din experienţa utilizatorilor site-ului www.efin.ro pot spune că persoanele fizice sunt pretenţioase atunci când caută informaţii despre credite sau produse bancare, dar nu sunt pregătite să plătească pentru servicii de calitate. Ei îşi doresc să afle gratuit cât mai multe informaţii, dar iau decizii cu greutate şi uneori nu pe baza recomandărilor primite pe site.

Dimpotrivă, companiile sunt gata să plătească pentru serviciile sau produsele pe care le primesc. De aceea, nu sunt optimist în ceea ce priveşte trecerea retailerilor în online pe termen scurt - ar fi nevoie în primul rând ca utilizatorii să se obişnuiască cu plăţile online, adică ordinea de migrare spre online este: mai întâi serviciile financiare, apoi vânzările de retail. Cu toate acestea, este posibil ca evenimente de tipul "Black Friday" să determine o migrare mai rapidă a consumatorilor şi o schimbare a comportamentului consumatorilor către cumpărăturile "la discount" în volume mari.