BNR A REDUS RATA DOBÂNZII DE POLITICĂ MONETARĂ LA UN NOU MINIMUM ISTORIC Analiştii: Statul se va împrumuta mai ieftin

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, ieri, să reducă rata dobânzii de politică monetară la 5,25%/an, de la 5,5%/an, se arată într-un comunicat al Băncii Centrale. Nivelul reprezintă un nou minim istoric. Rezervele minime obligatorii la depozitele în lei, precum şi la cele în valută, urmează să fie menţinute la acelaşi nivel, se mai menţionează în comunicat. De asemenea, BNR urmează să gestioneze atent lichiditatea din sistemul bancar, potrivit documentului.

Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, a declarat că măsurile de politică monetară ale băncii centrale se transmit mai rapid în piaţa titlurilor de stat şi mai încet către băncile comerciale. Măsurile de reducere a ratei dobânzii de politică monetară s-au suprapus, din nefericire, peste o tensiune la nivelul Europei şi, în special, a băncilor comerciale din zona euro, a precizat domnia sa.

Întrebat despre impactul pe care l-ar avea o posibilă reducere a nivelului rezervelor minime obligatorii, conducătorul Băncii Centrale a explicat că în ţara noastră există o situaţie duală, pe de o parte existând, la nivelul pieţei, un deficit de lichiditate, ceea ce se reflectă în refinanţările săptămânale pe care unele bănci le fac la BNR, iar pe de alta, unele bănci au un surplus de lichiditate, care se observă în utilizarea, de către acestea, a facilităţii de depozit pusă la dispoziţie de către Banca Centrală.

Domnia sa a declarat că se aşteaptă ca transmiterea în piaţă a măsurilor de politică monetară să se îmbunătăţească în timp.

• Analiştii: Decizia BNR ajută statul să se finanţeze

Opinia generală în rândul analiştilor este că decizia BNR este în favoarea statului, care, astfel, poate să obţină mai uşor finanţare de la bănci, clienţii băncilor comerciale urmând să resimtă foarte puţin efectele.

Analistul economic Florin Cîţu consideră că măsura a fost oarecum forţată de randamentul titlurilor de stat. În condiţiile în care băncile comerciale împrumută statul, în prezent, cu o dobândă de 5,25%/an, menţinerea nivelului de 5,5%/an de către Banca Centrală ar fi fost dificilă, ne-a declarat domnia sa. În ceea ce priveşte argumentul convergenţei ritmurilor de creştere ale creditării în lei, respectiv euro, analistul a explicat că împrumuturile în lei au, în general, scadenţa mai mică de un an, ceea ce sugerează că firmele recurg la astfel de credite pentru finanţarea nevoilor curente, pentru investiţii preferând, în continuare, împrumuturile în euro.

Rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se reduce, de astăzi, la nivelul de 1,25% de la 1,50%, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) urmează să fie de 9,25%/an faţă de 9,50%/an, informează BNR.

Oficialii Băncii Centrale au explicat că scăderea ratei dobânzii de politică monetară vine pe fondul menţinerii trendului descendent de către rata anuală a inflaţiei, aceasta coborând la nivelul de 2,6% luna trecută, de la 3,14%, cât era la finalul anului trecut. De asemenea, rata inflaţiei de bază CORE2 ajustat, calculată prin prin eliminarea din indicele preţurilor de consum a preţurilor administrate, a celor volatile şi a preţurilor tutunului şi băuturilor alcoolice, s-a redus la rândul său, până la 2,05%, faţă de 2,37% în decembrie 2011, potrivit comunicatului.

• Minimul istoric al ratei anuale a inflaţiei este rezultatul acordului cu FMI

Reprezentanţii BNR consideră că scăderea ratei anuale a inflaţiei la un nivel minim istoric este rezultatul îndeplinirii programului economico-financiar prevăzut în cadrul acordurilor cu Uniunea Europeană (UE), Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi alte instituţii internaţionale. Pe fundalul menţinerii unui ansamblu adecvat al condiţiilor monetare reale în sens larg, disiparea impactului majorării taxei pe valoarea adăugată şi evoluţia relativ favorabilă a preţurilor produselor alimentare au contribuit la decelerarea rapidă a inflaţiei, conform oficialilor Băncii Centrale.

În consecinţă, BNR a început în toamna anului 2011 un ciclu de reducere a ratei dobânzii de politică monetară şi de adecvare corespunzătoare a condiţiilor lichidităţii, mişcările fiind receptate rapid de către piaţa monetară prin scăderea ratelor dobânzilor interbancare sub nivelul ratei dobânzii de politică monetară, precizează instituţia. Îmbunătăţirea condiţiilor pieţei monetare a indus o tendinţă continuu descendentă a randamentelor titlurilor de stat pe piaţa primară, iar piaţa secundară a devenit, la rândul său, mai activă, cu impact favorabil asupra redistribuirii lichidităţii în sistemul bancar, potrivit Băncii Centrale.

• Criza datoriilor suverane influenţează negativ distribuţia lichidităţii în piaţă

În ciuda acestor evoluţii pozitive, tensiunile şi incertitudinile asociate crizei datoriilor suverane la nivel european s-au resimţit şi pe piaţa bancară româ-nească prin limitarea expunerilor reciproce între instituţiile de credit, ceea ce a exercitat un impact nefavorabil asupra distribuţiei lichidităţii în sistemul bancar şi pe piaţa monetară şi a impus intensificarea rolului de reglare a lichidităţii al băncii centrale, în consonanţă cu tendinţele pe plan european şi mondial, se menţionează în comunicat. Aceşti factori, coroboraţi cu particularităţile raportului dintre credite şi depozite la nivelul fiecărei bănci în parte şi cu procesul de reducere a datoriilor de către unele instituţii de credit în linie cu tendinţe similare aflate în desfăşurare pe plan european, se reflectă într-un proces mai lent de redresare a creditării sectorului privat, potrivit BNR.

Dinamizarea activităţii pe piaţa secundară a titlurilor de stat, alături de refacerea încrederii operatorilor şi a investitorilor, urmează să contribuie la atenuarea distribuţiei neuniforme a lichidităţii, asigurând alocarea mai bună a resurselor, au declarat oficialii Băncii Centrale, care au precizat că se aşteaptă ca datele statistice privind evoluţia ratelor dobânzilor la împrumuturile acordate sectorului neguvernamental aferente lunii trecute să confirme continuarea transmisiei semnalului monetar, în principal pe segmentul creditelor pentru sectorul companiilor nefinanciare, unde ritmul de creştere al creditelor noi în lei este apropiat de cel al împrumuturilor nou acordate în valută.

Evaluarea perspectivelor inflaţiei reconfirmă decelerarea în perioada imediat următoare atât a inflaţiei totale, cât şi a celei de bază, potrivit BNR. Evoluţiile indicatorilor macroeconomici atestă persistenţa deficitului de cerere agregată în condiţiile temperării dinamicii anuale pozitive a producţiei industriale şi a exporturilor pe fondul accentuării incertitudinilor privind perspectivele creşterii economice la nivel european, se explică în comunicat.

• Rata anuală a inflaţiei se va menţine în jurul ţintei de 3%

Oficialii Băncii Centrale sunt de părere că efectele statistice de bază urmează să determine creşterea temporară a ratei anuale a inflaţiei în a doua parte a anului, dar nu vor face ca aceasta să depăşească intervalul de variaţie din jurul ţintei de 3%. "Aceste perspective confirmă necesitatea menţinerii unui ansamblu al condiţiilor monetare reale în sens larg adecvate variaţiilor anticipate ale ratei anuale a inflaţiei de-a lungul întregului orizont de prognoză", conform raportului.

Consolidarea inflaţiei în interiorul intervalului de variaţie din jurul ţintei creează premise favorabile menţinerii stabilităţii financiare şi obţinerii unei creşteri economice sustenabile, consideră oficialii BNR care atrag, însă, atenţia că riscurile interne asociate contextului electoral, alături de incertitudinile legate de evoluţiile mediului extern, ale fluxurilor de capital şi ale unor preţuri volatile, cer o calibrare a conduitei politicii monetare în vederea ancorării eficace a anticipaţiilor şi pentru asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu.

Următoarea şedinţă a Consiliului de Administraţie a BNR pe probleme de politică monetară este programată pentru data de 2 mai, când urmează să fie analizat şi noul Raport trimestrial asupra inflaţiei.