BNR: "Absorbţia anemică a fondurilor UE - risc la adresa creşterii PIB"

Prelungirea caracterului anemic al absorbţiei fondurilor europene aferente cadrului financiar 2014-2020 şi scăderea mai evidentă a dinamicii venitului disponibil real al populaţiei, sub impactul unei relative creşteri a efectelor inflaţioniste, reprezintă două dintre riscurile ce ameninţă perspectivele de creştere economică, menţionează Banca Naţională a României (BNR) în cadrul minutei ultimei şedinţe de politică monetară.

În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au observat că expansiunea economică a consemnat, în cel de-al treilea trimestru, a patra accelerare consecutivă peste aşteptări şi, totodată, cea mai semnificativă. Dinamica anuală a PIB s-a mărit la 8,8%, de la 6,1% în trimestrul al doilea, în condiţiile în care, contrar previziunilor, ritmul său trimestrial şi-a accentuat trendul ascendent, până la un nivel reprezentând vârful ultimilor zece ani, arată BNR. Determinantul major al creşterii economice a continuat să-l constituie consumul gospodăriilor populaţiei, a cărui variaţie anuală s-a mărit la un nivel de două cifre, similar celor înregistrate anterior crizei globale, un aport pozitiv semnificativ fiind adus şi de formarea brută de capital fix, pentru prima dată în ultimele şase trimestre. În schimb, contribuţia exportului net la avansul PIB şi-a dublat valoarea negativă, în condiţiile unei decelerări mai evidente a creşterii exporturilor în raport cu cea consemnată de dinamica importurilor.

În formarea PIB, a fost sesizat rolul important ce a revenit agriculturii, aportul acestui sector - cel mai mare din ultimii patru ani - devansându-l pe cel al industriei şi fiind surclasat doar de cel al serviciilor.

În cadrul şedinţei de politică monetară, conducerea BNR a semnalat incertitudinile şi riscurile de sens opus la adresa perspectivei creşterii economice, care decurg din eventuala necompensare integrală de către unii angajatori a transferului către angajat a obligaţiilor privind contribuţiile sociale, dar şi din posibila suplimentare a măsurilor fiscale corective în cursul anului 2018, în vederea încadrării deficitului bugetar în plafonul de 3% din PIB.

Membrii Consiliului au discutat posibilele implicaţii ale noilor evaluări privind creşterea economică pe orizontulY scurt de timp, care indică, pentru ultimul trimestru al lui 2017 şi primul din 2018, un ritm anual sensibil mai alert decât cel prognozat anterior, reconfirmând, însă, concomitent, perspectiva reintrării lui pe un trend de decelerare, chiar uşor mai accentuat decât cel anticipat în noiembrie 2017.

• BNR: "Noile măsuri fiscale vor restrânge marjele de profit ale firmelor"

Minuta BNR subliniază riscurile în sus la adresa perspectivei inflaţiei venite din direcţia unei posibile creşteri mai ample a costurilor firmelor, concomitent cu o restrângere a marjelor lor de profit, în principal sub influenţa noilor măsuri fiscale şi a tensionării pieţei muncii.

Membrii Consiliului au observat că rata anuală a inflaţiei a continuat să crească în salturi, în primele două luni ale trimestrului al patrulea din 2017, urcând de la 1,77% în septembrie la 2,63% în octombrie şi la 3,23% în noiembrie, nivel aflat la mică distanţă de limita de sus a intervalului de variaţie al ţintei staţionare şi semnificativ deasupra celui prognozat.

În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare ale principalilor indicatori macroeconomici, membrii Consiliului au remarcat că noile date şi evaluări reconfirmă perspectiva accelerării inflaţiei în lunile următoare, sub impactul presiunilor în creştere ale factorilor pe partea ofertei şi ale celor fundamentali, suprapuse în primele luni din 2018 efectelor de bază inflaţioniste asociate reducerilor şi eliminărilor de impozite indirecte şi scăderilor de preţuri administrate. S-a observat că valorile anticipate a fi atinse de rata anuală a inflaţiei pe orizontul scurt de timp sunt semnificativ mai înalte decât cele din prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din noiembrie 2017, depăşind considerabil limita de sus a intervalului ţintei staţionare, dar şi că revizuirea ascendentă este atribuibilă cvasi-exclusiv acţiunii factorilor pe partea ofertei.

• BNR: "Cotaţiile relevante ale pieţei monetare au atins cele mai înalte niveluri din regiune şi din UE"

Cotaţiile relevante ale pieţei monetare au atins cele mai înalte niveluri din regiune şi din UE, acestea translatându-se relativ lent asupra ratelor dobânzilor la noile credite şi la depozitele noi la termen, mai cu seamă pe segmentul populaţiei, mai arată minuta BNR. Membrii Consiliului au menţionat şi aprecierea în termeni reali suferită de leu în raport cu principalele monede, în trimestrul al patrulea, în pofida tendinţei de depreciere nominală pe care a continuat să o manifeste faţă de euro de-a lungul celei mai mari părţi a intervalului.

În contextul persistenţei unui deficit net de lichiditate pe piaţa monetară, ca efect al accentuării volatilităţii factorilor autonomi, BNR a continuat să furnizeze lichiditate în noiembrie-decembrie, prin intermediul operaţiunilor repo, cu alocare integrală. Minuta Băncii Centrale menţionează că acestea au fost stopate spre finalul anului, dată fiind reapariţia unui excedent net substanţial de rezerve în sistemul bancar, ca urmare a injecţiilor de lichiditate antrenate de relaxarea amplă a execuţiei bugetare.