BNR încurajează scăderea dobânzilor

Dobânzile la credite şi depozite ar putea să mai scadă în cursul acestui an, având în vedere tendinţa de reducere a dobânzii-cheie impusă de Banca Centrală în ultimele şedinţe.

După ce scăderi repetate în ultimele luni, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, şi ieri, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la 7% pe an, de la 7,5% pe an. Analiştii sunt de părere că dobânda-cheie va mai fi redusă în acest an, până la 6% pe an. În privinţa efectelor deciziei BNR de ieri, părerile lor sunt împărţite.

Lucian Anghel, economistul şef din cadrul Băncii Comerciale Româ-ne, este de părere că decizia de ieri a BNR încurajează, în continuare, o reducere a ratei cheie, şi totodată că Banca Centală este încrezătoare în reîncadrarea în ţinta de inflaţie. Domnia sa ne-a mai spus că decizia Băncii Centrale nu este confortabilă cu o apreciere a leului.

Scăderea dobânzii de politică monetară cu jumătate de punct procentual este o mişcare semnificativă, ţinând cont şi de tăierea similară de dobândă din ianuarie, este de părere Rozalia Pal, economist şef în cadrul "Unicredit Ţiriac". Domnia sa ne-a mai spus că, pe piaţa interbancară, ajustarea dobânzilor a fost chiar mai amplă.

Doamna Pal se aşteaptă ca rata dobânzii de politică monetară să ajungă la 6%-6,5% pe an, la finele acestui an.

"Prin urmare, nu putem spune că Banca Centrală afişează o prudenţă exagerată, tăierea ratei dobanzii la 7% fiind mai degrabă o mişcare fermă în direcţia stimulării creditării", ne-a mai precizat doamna Pal.

Analiştii ING Bank se aşteptau ca Banca Centrală să recurgă la o reducere-surpriză, de 0,75 puncte procentuale, a dobânzii cheie. Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economistul şef în cadrul "ING Bank", ne-a declarat: "Practic, BNR a arătat, încă o dată, că nu are încredere în propria prognoză de inflaţie (rata inflaţiei sub 3% pe final de 2010), care ar fi permis un nivel al dobânzilor sub 6% încă de pe acum".

Domnul Chidesciuc ne-a mai spus că îşi menţine prognoza de scădere, în continuare, a ratei dobânzii de politică monetară, până la 6,25% pe an, la finalul lunii iunie.

• Cât de repede vor coborî dobânzile la credite şi depozite?

"În condiţiile în care dobânzile din piaţa interbancară rămân bine corelate cu rata de politică monetară, ne aşteptăm la transmisia rapidă a tăierii de dobândă în dobânzile la credite şi depozite", ne-a mai precizat Rozalia Pal.

În schimb, Nicolae Alexandru Chidesciuc este de părere că reluarea rapidă a creditării în moneda naţională nu va fi posibilă.

Domnia sa ne-a declarat: "Caracterul politicii monetare rămâne unul restrictiv şi nu va permite reluarea rapidă a creditării în lei. În plus, creditele în valută vor câştiga tot mai mult teren, evoluţie care dăunează economiei, dar şi Băncii Centrale". Economistul ING consideră că "situaţia economiei cerea o diminuare mai mare de 0,5 punc-te procentuale a ratei dobânzii cheie, iar cadrul macroeconomic permitea o astfel de reducere". În opinia sa, "era nevoie de transmiterea unui mesaj cât mai clar de scădere a ratelor de dobândă în perioada următoare, iar lichiditatea suplimentară ar fi determinat tot mai multe bănci să coboare ratele de dobândă la lei şi să acorde tot mai multe credite în lei, astfel, activitatea economică ar fi avut de câştigat".

Domnul Chidesciuc ne-a mai precizat că impactul deciziei BNR se va vedea gradual şi că, probabil, impactul maxim va fi atins peste un an.

"O scădere mai amplă ar fi dus la scăderea mult mai rapidă a ratelor de dobândă la credite şi la depozite", menţionează domnul Chides-ciuc, însă adaugă că o reducere de numai 0,5 puncte procentuale menţine atractivitatea leului pentru că investitorii străini pot plasa bani pe termene lungi la rate încă ridicate, chiar dacă ratele de dobândă pe termen scurt sunt foarte scăzute. BNR va fi forţată, însă, să intervină pentru a preveni scăderea cursului monedei euro-pene faţă de leu, în opinia eco-nomis-tului ING.

• Analiştii aşteaptă şi reduceri ale rezervelor minime obligatorii

Tot în şedinţa de ieri, BNR a mai decis gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Totuşi, analiştii sunt de părere că Banca Centrală va mai opera modificări ale rezervelor minime obligatorii.

Rozalia Pal prognozează, în continuare, o reducere a ratelor rezervelor minime obligatorii, având în vedere că rezervele valutare se plasează la un nivel ridicat şi că se aşteaptă intrarea următoarelor tranşe de la Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană.

Doamna Pal consideră că aces-tea sunt premise pentru eliberarea, în continuare, de fonduri din rezervele minime. Domnia sa ne-a precizat că ratele rezervelor minime obligatorii se plasează, în ţara noas-tră, la valori relativ ridicate faţă de regiune.

Şi Nicolaie Alexandru Chides-ciuc estimează o reducere a rezervelor minime obligatorii în lei pe parcursul anului 2010.