BNR: Pandemia de Covid 19 a perturbat sever deciziile agenţilor economici

Acumularea de presiuni dezinflaţioniste semnificative sub impulsul contracţiei activităţii economice este de natură să configureze înscrierea ratei anuale a inflaţiei pe o tendinţă descendentă şi menţinerea acesteia în interiorul intervalului de variaţie al ţintei staţionare, atingând 2,7% la finele anului curent şi, respectiv, 2,5% la sfârşitul celui viitor, se arată în Raportul asupra inflaţiei publicat, ieri, de BNR. Faţă de Raportul precedent, indicatorul a suferit noi corecţii în jos, însă de amplitudine mai redusă, cu 0,1 puncte procentuale pentru decembrie 2020, în timp ce pentru sfârşitul anului viitor acesta este relativ similar, subliniază documentul.

Conform acestuia, configuraţia actualului scenariu de bază este grevată de o multitudine de surse interconectate de riscuri şi, mai ales, de incertitudini, ce decurg primordial din evoluţiile în planul sănătăţii publice. "Contracţia, fără precedent în perspectivă istorică recentă, indusă de propagarea noului coronavirus a condus la blocaje ample ale lanţurilor de valoare adăugată de la nivel global şi la creşteri semnificative ale volatilităţii de pe pieţele financiare internaţionale. Pe acest fond, deciziile agenţilor economici au fost sever perturbate, fiind de aşteptat ca până la normalizarea situaţiei riscurile în sens descendent la adresa activităţii economice să fie dominante. Chiar şi în absenţa materializării unor riscuri adverse, revenirea economiilor, implicit şi a celei a României, este de aşteptat să fie una lentă. În schimb, o agravare a situaţiei epidemice, scenariu a cărui probabilitate de materializare a crescut, nu ar face decât să mărească provocările la adresa setului de măsuri adoptate de autorităţi, dată fiind epuizarea treptată a spaţiului de acţiune aflat la dispoziţia acestora".

Scenariul de bază al proiecţiei macroeconomice este fundamentat pe ipoteza menţinerii sub control a situaţiei epidemice interne, de natură a nu face necesară reintroducerea unor măsuri administrative generalizate de distanţare socială în perioadele viitoare, subliniază banca centrală, apreciind: "Cu toate acestea, resurgenţa recentă a numărului de cazuri de îmbolnăvire cu virusul SarsCov-2, implicit prelungirea recentă cu încă o lună a perioadei stării de alertă, amplifică incertitudinea privind gradualitatea normalizării activităţii economice. În aceste condiţii, pe ansamblul anului, variaţia medie a PIB este prevăzută să înregistreze o valoare negativă semnificativă, apropiată de cele înregistrate la apogeul crizei economice din 2008-2009, iar pierderile de venit de la nivel agregat urmează a fi recuperate în totalitate pe o perioadă de cel puţin un an. Similar ediţiei precedente a Raportului, cotele record de incertitudine atinse în perioada recentă sunt de aşteptat să greveze cu precădere asupra dinamicii investiţionale, implementarea unei suite de programe guvernamentale de facilitare a finanţării companiilor, deşi având, în principiu, un impact favorabil, nefiind însă de natură să producă clarificări cu privire la durata şi deznodământul crizei, două variabile-cheie pentru deciziile de investiţii ale firmelor".

Banca Naţională a României evidenţiază că, în funcţie de evoluţia crizei medicale, nu este exclusă permanentizarea unui comportament de consum rezervat din partea acestora, în pofida susţinerii financiare oferite de schemele de retenţie a forţei de muncă finanţate de autorităţi. "Perspectiva unei contracţii mai ample a activităţii economice a partenerilor externi faţă de cea proiectată în cazul României este de aşteptat a rezulta într-o uşoară deteriorare pe ansamblul anului curent a deficitului de cont curent, acesta urmând să înregistreze pentru al treilea an consecutiv o valoare superioară celei de 4% din PIB. Această evoluţie este anticipată şi pe fondul unei ascensiuni a deficitului bugetar semnificativ peste limitele de prudenţă definite la nivel european, în condiţiile majorării cheltuielilor publice destinate atenuării efectelor crizei de sănătate publică, în paralel cu pierderile semnificative de venituri bugetare, ocazionate de contracţia amplă a activităţii economice. În aceste condiţii, analiza determinanţilor dinamicii deficitului bugetar evidenţiază în paralel şi o majorare a cheltuielilor bugetare, sub impactul declanşării stabilizatorilor automaţi implicaţi de conduita contraciclică a politicii fiscale în contextul actual. Dată fiind natura în continuare presupus temporară a şocului pandemic, este reconfirmată ipoteza unei contracţii a activităţii economice în anul curent, care se va reflecta preponderent în dinamica componentei ciclice (deviaţia PIB), perspectivele unui impact restrâns şi lipsit de persistenţă asupra PIB potenţial devenind însă incerte în situaţia unei prelungiri a crizei medicale".

Rata anuală a inflaţiei şi-a continuat, în trimestrul secund, parcursul descendent observat de la începutul acestui an, plasându-se, în luna iunie, în apropierea punctului central al benzii de variaţie asociate ţintei staţionare, respectiv la 2,58%, comparativ cu 3,05% la sută în luna martie. Traiectoria dezinflaţionistă a fost imprimată în principal de ieftinirea amplă a combustibililor, pe fondul corecţiei puternice a cotaţiei internaţionale a petrolului, indusă de scăderea însemnată a cererii agregate provocată de criza sanitară şi, respectiv, de incertitudinile privind traiectoria revenirii economiei globale, conform sursei citaate. Aceasta arată că, în acelaşi timp, suprapunerea şocurilor pe partea cererii şi a ofertei, asociate măsurilor adoptate în scopul aplatizării curbei epidemice, a imprimat o tendinţă de relativă stabilitate ratei anuale a inflaţiei CORE2 ajustat, aceasta înregistrând 3,7 la sută la finele trimestrului.

Economia globală şi perspectiva acesteia au fost puternic afectate de impactul advers major şi de incertitudinile fără precedent generate de pandemia de coronavirus, împreună cu măsurile restrictive aplicate de autorităţi în scopul limitării extinderii ei, mai subliniază banca centrală.