Bogdan Maioreanu, eToro: "Moş Crăciun a venit mai devreme pentru investitori"

În timp ce copiii aşteaptă cu nerăbdare să vadă ce daruri le va lăsa Moş Crăciun sub bradul de Crăciun, investitorii analizează cu atenţie pieţele pentru a vedea dacă vor avea şi ei parte de un "cadou" de sărbători. Dar în acest an, Santa Rally (raliul lui Moş Crăciun) ar putea să înceapă mai devreme decât de obicei, reînnoind speranţele investitorilor pentru un an profitabil şi oferindu-le celor cu o poziţie mai prudentă o doză de regret de a fi ratat un moment favorabil.

Efectul Santa Rally (raliul Moşului) este global şi face din decembrie cea mai bună lună a anului, reprezentând o cincime din randamentul anual. În acest an, fundamentele mai bune s-au întâlnit cu datele tehnice solide. În ultimele trei săptămâni am avut creşteri puternice ale pieţei, pe un spectru larg, de la sectorul tehnologic la companiile având capitalizare mică şi cele ciclice, precum şi la pieţele externe. De asemenea, un raport calm privind inflaţia din SUA care a ajuns la 3,3%, săptămâna trecută, a dus randamentul obligaţiunilor pe 10 ani din SUA sub 4,5%, preţul petrolului la 80 dolari/baril şi a subminat dolarul american. Mai presus de toate acestea, avem şi o sezonalitate statistică puternică.

Pentru S&P 500 din SUA, decembrie este de obicei cea mai puternică lună, cu un randament mediu de 1,73%, iar noiembrie îl urmează îndeaproape (1,67%). La nivel global, luna decembrie are un randament mediu de 1,8%. Analiza noastră pe 15 pieţe majore arată că cel mai mic randament din decembrie este înregistrat de IBEX din Spania (0,5%) şi de CAC din Franţa (1,2%), în timp ce cel mai bun decembrie este, de obicei, Hang Seng din Hong Kong (3,0%) şi FTSE 250 din Marea Britanie (2,7%). În mod tradiţional, raliul lui Moş Crăciun a fost mai puternic în afara SUA, S&P 500 crescând cu 1,7% în decembrie, cu puţin sub media mondială.

Bursa de Valori Bucureşti este oarecum diferită. Dacă ne uităm la indicele BET din 1997 încoace, media lunii decembrie a fost de numai 0,7%, dar a fost urmată de o lună ianuarie cu o rentabilitate medie de aproape 5%, ceea ce a făcut-o cea mai puternică lună a anului. A doua cea mai bună lună a fost august (+2,66%), urmată de februarie (+1,54%).

Termenul de Santa Rally a fost inventat în 1972 şi s-a concentrat iniţial pe numărul mic de zile din jurul sfârşitului de an şi începutul celui următor. De atunci s-a extins, în parte pentru că investitorii l-au anticipat din ce în ce mai mult. Este asociat, de asemenea, cu "efectul ianuarie" pozitiv al noilor alocări ale portofoliilor investitorilor efectuate la începutul anului. Numitorul comun este repoziţionarea activelor investitorilor înainte de un nou an.

Pentru investitori, anul 2023 pare să fie profitabil până acum. Dintre marii indici, Nikkei a crescut cel mai mult, cu peste 30%, dar indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti a crescut cu aproape 26% de la începutul anului, mai mult decât marii indici de acţiuni europene precum DAX-ul german (14,33%), CAC 40 francez (11,74%) sau indicele european Stoxx 600 (7,28%). Indicele britanic FTSE100 a avut un randament foarte slab (0,7%) în acest an, iar indicii chinezi înregistrează pierderi, Shanghai (-1,13%) şi Hang Seng (-11,76%). De asemenea, S&P 500 a crescut cu 18% de la începutul anului.

Opinia Cititorului ( 4 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.11.2023, 08:41)
bondurile din usa 3 luni minus 10 ani arata clar ce vine in fata!
s c c r e t
1. 1.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 21.11.2023, 10:42)
  scaderea inflatiei?
  1.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 21.11.2023, 11:12)
  uite o treaba cu inflatia:
  de peste 20 de ani spul are expunere covarsitoare pe tech ca azi s aaibe bula tech si minim in metale/minereu! asta spune multe si destul de simplu ce urmeaza in fata.
  fondurile de "investitii" nu au nici 0,0005% expunere pe metale si minereuri... toti sunt angrenati in actiuni de un cent cumparate la 10 dolari sau 100... cripto fara valori cumparate la 10 -20 mii zeci de mii de dolari...
  scade inflatia? nu stiu dar creste somajul in fata! cred ca o sa avem inca cv somaj de tip inflatie sau deflatie in funcite de actiunile govului in piata si de ridicarea sau scaderea unor taxe! ai grija sa urmaresti calculezi si inflatia yoy nedeclarata! un indicator frumos este dobanda reala ipotecara cu avand de 0% sau 5% ce este fie in bula fie in crash - asta reflecta mai bine inflatia reala si deflatia reala in raport cu puterea veniturilor reale din piata!
  cand ai bula pe grafic la avans de 0% la dobanda ipotecara inseamna asimetric ca piata este "incinsa" (specula) cand avem dobanda reala ipotecara la avans de 0% sau 5% sparta din bula (scufundata si cu randament net pozitiv) adunci piata este "racita" (sparta specula).
  Dobanda reala ipotecara la av de 0-5% aflata in balon se sparge in fata prin ridicarea costurilor totale in piata! Odata cu ridicarea costurilor treptate scade si dobanda reala ipotecara la av de 0-5%!
  Alt ciclu interesant este: cand guvernul acorda (sau se acceseaza) mai multe credite "prima a doua a treia casa" (adica credite sociale) si cand nu se acorda.... sau se acorda ca pondere de catre cartel financiar doar credite ipotecare - unde "fomistii" storc piata de banet ca sa umfle bula de expansiune.
  Dobanda reala ipotecare cu av de 0-5% nu este tot aia cu dobanda (nominala din credit) la credite ipotecare!!! Dobanda nominala la credite ipotecare urca si coboara cu liftul de la 0 la -8-10- etc (unde le opreste govul sau supraveghetorul financiar; ori inflatia din piata-gen randamente bonduri), unde te trezesti cu credit cu dobanda de 6 plus 2 puncte peste =8% si in fata dobanzile se duc spre minime iar somajul creste iar executarile cresc si activele scad in valoare => ramai cu o dobana de 8% de plata la o inflatie de 3-2-1- sau minus 1-2-3 unde dobanda ta la plata devine 5-6-7-9-10-11% cu do asa plata lunara si cu taiere din valoarea activului rezulta debt trap si alt munte de npluri format in piata; pentru ca noile dobanzi la credite coboara dupa noua rata a inflatiei care devine in fata deflatie si deci speculatorii financiari din trecut arunca activele in piata fara sa fie legati de riscuri financiare - lovind intentionat si in pretul activelor la oamenii saraci si simplii ce au cumparat si ei fie ca sa locuiasca fie ca sa speculeze.
  Cand dobanzile ipotecare sunt crash dobanda reala ipotecara cu av 0-5% nu se mai afla in bula de pret de unde rezulta ca poti culege mai mult plus de cash si o mai mica specula si piramidare de credit in piata. Rezulta ca si viata devine mai grea pentru cetateni - multi prinisi in debt trap.
  Si acum sa vorbim despre intelegerea "inflatiei"? scaderea inflatiei!?
  Depinde la ce ne raportam cand calculam inflatia in raport cu veniturile reale!
  Pentru ca inflatia si delfatia este complexa; supraveghetorii financiari declara (masluit oricum) rata inflatiei dar nu si rapoartele procentuale ale bunurilor in cos consum cu venitul real!
  Adica sunt perioade in lungul istoriei cand poti avea putere de cumparare in cos consum cu venit real de doar 1-2 bunuri (asta se numeste inflatia costului la bunuri si deflatia puterii de cumparare -cere credit in piata pentru a stimula concurenta si serviciile pe oferirea acelor bunuri si servicii - ducand in fata la cresterea veniturilor la o concurenta mai mare in servicii si bunuri si la o stagnare sau scadere a preturilor la bunurilor respective de mai sus unde veniturile reale vor putea castiga putere de cumparare de inca 3-4-5 bunuri in cos consum) sunt momente cand veniturile reale castiga in cos consum 1-2-3-4-5-6 bunuri ... cand castiga 1-2-3-4-5-6-7-8-9- bunuri in cos consum.... sunt momente in pata cand veniturile reale incep sa vada in cos consum diferite disparitii de bunuri: exeplu: de la 1-2-3-4-5-6-7-8-9 bunuri in cos consum incepe sa vada 1-3-6-8-9 bunuri in cos consum sau 1-4-7 bunuri... sau 1-2-3-4-5 sau ....1-7-8-9- bunuri... de fel bunurile de baza raman pana la finalul ciclului economic de balonare si debalonare credit pe fiecare generatie productiva; adica produsele de lux vin si pleaca cu fiecare atingere de varf a generatiei... produsele de lux devin in timp depasite si devin normalul din urmatoarea depresie.... produsele de baza raman pe toata perioada economica doar ca ele cresc sau scad in cantitate.... cetatenii in haine de lux si case de lux se intorc ca pondere de comportament consum iar la produsele de baza cand balonul de credit al generatiei se defleaza.
  Astea sunt lucruri de educatie financiar ce ar trebuii predate... nu aberatii de etfuri si fonduri etc... Pentru ca educatia financiara corecta va ajuta urmatoarea generatie sa vada ce trebuie sa regleze in nevoiile viitoare ale societatii! Plus ca ii ajuta sa vada si de unde vor trebuii sa taie sau sa reduca -ca pierdere si prabusire de consum!
  S c c r e t
  1.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 21.11.2023, 11:32)
  un alt fenomen de perceptie a inflatie in piata:
  cand masa monetara a crescut de la 0 la 10 si bunurile serviciile de la 0 la 5 inseamna ca bunurile sunt mai scumpe in prezent fata de trecut dar... asta depinde mult si de procentul de taxare a veniturilor si de circularea banilor in economie ... daca stau 30% ca procent din pib in depozite sau la saltele ....
  un alt fenomen de inflatie avem cand masa monetara a crescut de la 0 la 10 bunurile si serviciile ajung de la 0 la 10 (paritate cu masa monetara) primesc in varf soc de deflatie de unde bunurile si serviciile descresc de la 10 la 4 sau 2 sau 1 unde masa monetara ramane 10 si bunurile si serviciile rama 1 rezulta hiperinflatie asta pana cand sau daca nu face banca centrala sterilizare de masa monetara la foc automat. in asemenea situatie masa monetara se poate devaloriza in raport cu alte valute forte (gen crashul libanului recent sau romania 90).
  oscilatia Murilor (masei monetare) poate angrena cu credit urcarea si coborarea serviciilor / bunurilor in piata. Piata intotdeauna la cateva generatii va atinge maximul potential de unde o puate lua iar la vale sau cazatura in slump pe termen nedefinit.(japonia slump si revenire si actual in slump liban; sau slumpul romaniei din anii 30-40; ori 80si cv spre 90 pana in 98 cu boom speculativ in 2007 si alt slump pana in 2012-2013 cu alt boom prezent)
  s c c r e t