EnglishMedicul Şerban Brădişteanu, şeful Secţiei de chirurgie cardiovasculară a Spitalului Floreasca din Capitală, a fost achitat, marţi, de instanţa supremă, în dosarul privind favorizarea lui Adrian Năstase, dar decizia nu este definitivă, putând fi atacată cu apel la aceeaşi instanţă, scriu surse de presă.
Pe 17 februarie, la ultimul termen al procesului, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) ceruse Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) să îl condamne pe Brădişteanu la închisoare cu executare, dar avocaţii au pledat pentru achitarea medicului. Brădişteanu este acuzat că ar fi încercat tergiversarea punerii în executare a deciziei din iunie 2012, de condamnare a lui Adrian Năstase la doi ani de închisoare în dosarul "Trofeul calităţii".
Procurorul a arătat că Şerban Brădişteanu, prin tot ceea ce a făcut şi prin modul în care a acţionat, a îngreunat activitatea organelor judiciare. Acuzatorul a susţinut că, atunci când Năstase a fost adus la Spitalul Floreasca, Brădişteanu l-a preluat, ilegal, la secţia domniei sale, pentru a încerca să tergiverseze cât mai mult punerea în aplicare a mandatului de executare a pedepsei din dosarul "Trofeul calităţii".
Totodată, procurorul a atras atenţia că Adrian Năstase avea o rană la gât, ceea ce nu implica internarea la Secţia de chirurgie cardiovasculară a Spitalului Floreasca. Acuzatorul a mai arătat că, după internarea lui Năstase, medicul Şerban Brădişteanu a refuzat colaborarea cu poliţia şi a dat răspunsuri evazive legate de starea fostului premier, astfel încât să încurce organele judiciare. În acest mod, Adrian Năstase a câştigat şase zile, iar un avocat al fostului premier a cerut în instanţă să se constate că perioada în care a stat internat la Spitalul Floreasca reprezintă zile executate din pedeapsă.
Unul dintre avocaţii lui Brădişteanu, Ana Diculescu Şova, a arătat că acuzaţiile DNA nu sunt serioase, că multe dintre probele de la dosar reprezintă informaţii apărute în presă şi că medicul nu se face vinovat de fapte penale.
Avocata a spus că, atâta vreme cât Poliţiei i-a fost greu să înţeleagă procedurile ce trebuiesc urmate "în această situaţie inedită", nici medicului nu ar trebui să i se impute nimic legat de modul în care a fost pus în executare mandatul în cazul fostului premier.
"Pentru un bolnav de inimă şi cunoscut, de altfel, şi cu alte afecţiuni, care poate în orice moment să moară sau să aibă complicaţii, prezenţa copiilor săi în salonul de spital este firească, în vreme ce prezenţa unui poliţist, găsesc de cuviinţă că este total nefirească", a spus avocata.
Şova a mai arătat că Şerban Brădişteanu "nu a controlat nimic" în legătură cu punerea în executare a mandatului emis pe numele lui Năstase, ci şi-a făcut doar datoria de a-i salva viaţa fostului premier. Avocata a adugat că nu-i poate fi imputat unui medic "ezitările instituţionale" de care au dat dovadă Poliţia şi Institutul Naţional de Medicină Legală.
Şerban Brădişteanu, şeful Clinicii de chirurgie cardiovasculară de la Spitalul Floreasca, a fost trimis în judecată de procurorii DNA în 6 decembrie 2012, iar judecarea cauzei a început în 20 martie.
Medicul Şerban Brădişteanu a fost acuzat de procurorii DNA de favorizare a infractorului, infracţiune în legătură directă cu infracţiunile asimilate celor de corupţie.
Procurorii au arătat în rechizitoriul trimis instanţei că, în 20 iunie 2012, Completul de cinci judecători al instanţei supreme l-a condamnat definitiv pe Adrian Năstase la doi ani de închisoare cu executare pentru folosirea influenţei sau autorităţii funcţiei de preşedinte al unui partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. În aceeaşi zi, Tribunalul Bucureşti a emis mandatul de executare a pedepsei cu închisoarea, conţinând menţiunea expresă de încarcerare în penitenciar a lui Adrian Năstase.
După decizia instanţei, Adrian Năstase a încercat să se sinucidă, fiind dus la Spitalul de Urgenţă Floreasca.
"În condiţiile în care Adrian Năstase şi-a provocat leziuni prin împuşcare, acesta a fost transportat la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti şi, cu această ocazie, inculpatul Brădişteanu Şerban Alexandru, prin atitudinea sa, a încercat zădărnicirea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei privindu-l pe Năstase Adrian", au notat procurorii în rechizitoriu.
Anchetatorii au precizat că medicul Şerban Brădişteanu şi-a folosit prerogativele sale de medic specialist în chirurgie cardiovasculară şi şi-a asumat internarea lui Adrian Năstase în cadrul secţiei pe care o conducea, deşi diagnosticul medical nu impunea internarea în acea secţie, iar primele intervenţii medicale au fost realizate de un alt doctor dintr-o altă secţie.
"În continuare, deşi nu a făcut nicio menţiune cu privire la necesitatea unei intervenţii chirurgicale cardiovasculare în fişa medicală a persoanei condamnate, inculpatul Brădişteanu Şerban Alexandru şi-a arogat fără drept calitatea de a emite opiniile oficiale ale spitalului, a preluat controlul asupra comunicării publice şi a transmis că persoana condamnată are şi alte afecţiuni medicale, care, în realitate, erau secundare celor urgente gestionate deja de un alt medic", au mai arătat procurorii.
Brădişteanu mai este acuzat că a evitat să comunice oficial reprezentanţilor Direcţiei Generale de Poliţie Municipiului Bucureşti dacă Adrian Năstase poate fi încarcerat.
Adrian Năstase a fost internat la Spitalul Floreasca din 20 până în 26 iunie 2012, când a fost dus la Spitalul Penitenciar Rahova, după ce Tribunalul Bucureşti a stabilit că spitalizarea lui nu împiedică punerea în aplicare a mandatului de executare a pedepsei.
Pe data de 18 martie 2013, Năstase a fost eliberat din penitenciar, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea lui de eliberare condiţionată. În acest an, pe 6 ianuarie, Adrian Năstase a fost din nou încarcerat, după ce a fost condamnat, în dosarul "Zambaccian", la patru ani de închisoare cu executare.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Liviu Tudor hotul cu rolls royce
(mesaj trimis de biris cornel în data de 17.03.2014, 09:45)
Modelele financiare ale lumii de azi....un gainar care a furat bani de la Bancorex si care astai conduce Clubul de la Roma..."investitorul imobiliar"-mai jos povestea adevarata a lui Liviu Tudor-devalizator bancar Liviu Tudor, ţepar de profesie II Thursday, March 6, 2014 de Cristian Stoenescu INVESTIGAŢII no comments Ziarul continuă seria dezvăluirilor despre Liviu Tudor, omul lui Hrebenciuc şi Iacobov, care a creat o întreagă ţesătură financiară care a condus la prăbuşirea unor firme, sau societăţi bancare. liviu-tudor Liviu Tudor şi Grupul de la Bacău au fost artizanii unei incredibile inginerii financiare prin care au reuşit să-şi umple conturile cu zeci de miliarde. În episodul de azi prezentăm dezvăluirile din Ziarul de Investigații despre activitatea infracţionala a reprezentantului grupului de la Bacău, condus de Viorel Hrebenciuc. 160 de bilete la ordin Omul de afaceri Liviu Tudor este reprezentantul celebrului grup de la Bacău, condus de Viorel Hrebenciuc. Extinderea în afaceri a lui Tudor este strâns legată de Corneliu Iacubov, SIF Moldova şi Bancorex şi „gozganul rozaliu”, aşa cum l- au poreclit prienenii şi colegii de partid pe Viorel Hrebenciuc. Cât timp a fost președinte al FPP II Moldova (Fondul Proprietăţii Private, actualul SIF Moldova), Corneliu Iacobov a avalizat 160 de bilete la ordin în valoare totală de 110 milioane de dolari, în favoarea a 53 de agenți economici. Deși Consiliul de Administrație al FPP aprobase emiterea de scrisori de garanție bancară cu o limită maximă de un milion de dolari, președintele Consiliului de Administrație, Corneliu Iacobov, a procedat la emiterea unor bilete la ordin depășind în mai multe cazuri sumă de un milion de dolari şi doar pentru o singură firmă. Comisia parlamentară care a anchetat în 1997 activitatea FPP-urilor de la înființare până la transformarea acestora în SIF-uri a constatat, în cazul FPP II Moldova, că mai multe firme au beneficiat de avalizarea unor bilete la ordin de către acest fond, peste valoarea de un milion de dolari. Printre acestea se numărăr societatea Max Invest SRL, al cărei patron era Liviu Tudor, care a beneficiat de trei bilete la ordin cu o valoare de 800.000 dolari fiecare. Credite Bancorex de pe moşia fratelui Hrebenciuc Dintre cele 160 de bilete la ordin avalizate în perioada iunie 1994 – martie 1997 de FPP II Moldova, 141 au fost în favoarea Bancorex și 19 în favoarea Bankcoop. În acea perioadă, la Filială Bacău a Bancorex era director adjunct Laurențiu Hrebenciuc, fratele fostului secretar general al guvernului, Viorel Hrebenciuc, nume de care se leagă numeroase speculații de presă cu privire la afacerile pe care Iacobov le-a derulat în Bacău. Normele Băncii Naționale a României prevăd că banca trebuie să urmărească destinația sumelor și modul în care sunt utilizați banii, dar filiala lui Hrebenciuc nu a avut prea mare „succes” în a controla „drumul milioanelor” împrumutate de fimele controlate de Tudor. O altă firmă cunoscută ca a sa, Best Oil, a luat de la Bancorex 1, 6 milioane dolari pe care nu i- a mai înapoiat niciodată. Totalul creditelor luate de la Bancorex de firmele controlate de Tudor, cum scria presa vremii, a fost de 8, 4 milioane de dolari, „găuri nerge” care au ajuns la datoria publică, prin binecunosctuta suveică Bancorex- AVAS- AAAS, cum s-a numit în timp Administrarea Activelor Statului. La peste zece ani de la jaful Bancorex, datoriile încă figurează în baza de date a Agenţiei pentru Administrarea Activelor Statului, dar nu în sarcina firmelor magnatului Tudor, ci la datoria publică, adică sunt acoperite din buzunarul fiecăruia dintre noi. Următoarele firme cunoscute ca ale lui Liviu Tudor au păstrat gustul împrumuturilor, probabil pe linie genealogică) – ele având contracte credite la Alpha Bank cu mult peste 100 de milioane de euro. Astăzi, când Bancorex a rămas doar un caz de presă, Liviu Tudor este un manager de top şi chiar dă sfaturi despre cum să ajungi un manager de top fără a mai indica „bibliografia suplimentară” a creditelor Bancorex, via SIF Moldova.