Brexit? Nu contează, UE are nevoie de un referendum pentru suspendarea realităţii!

Rezultatul final al referendumului din Marea Britanie nu se cunoaşte deocamdată. Ceea ce se cunoaşte, dar şi recunoaşte, este că Brexit-ul ar scoate la lumină o Uniune Europeană "disfuncţională şi neatractivă", după cum a scris revista Der Spiegel.

Dar de ce s-a ajuns aici? De la apariţia sa în forme organizate, civilizaţia umană a fost o permanentă luptă împotriva entropiei. Prin acţiunile lor din perioada postbelică, elitele europene au acţionat exact invers şi au accelerat entropia socială, prin subminarea structurilor sociale naţionale, în numele uniformizării şi păcii.

Un factor fundamental al dezvoltării statelor europene din ultimele secole l-a reprezentat competiţia între structurile sociale existente în acele perioade, iar un rezultat al acestei competiţii a fost şi formarea statelor naţionale.

Toată evoluţia Europei, al cărui rezultat este cunoscut sub numele de "civilizaţie occidentală", se datorează acestui fenomen.

Da, au existat conflicte. Unele s-au extins la nivel mondial şi au avut ca rezultat zeci de milioane de morţi. Dar este acesta un argument suficient pentru uniformizarea socială a Europei şi transformarea ei într-o "colonie" a dependenţilor de asigurările sociale?

De ce trebuie să rămânem tributari unui fatalism atavic, conform căruia conflictele dintre marile puteri europene nu pot fi evitate decât în condiţiile încorsetării acestora în cămaşa de forţă a Uniunii Europene? Lecţiile istoriei şi civilizaţia avansată, pe care o evocă permanent "liderii" Europei, nu sunt de ajuns?

Dacă Uniunea Europeană ar fi fost măcar jumătate din ceea ce s-a promis şi continuă să se promită, autorităţile britanice ar fi trebuit să se prezinte în faţa cetăţenilor cu o afirmaţie simplă: "Aceasta este realitatea după peste 40 de ani de la intrarea în organizaţia care a deschis calea Uniunii Europene".

Din păcate, realitatea este complet diferită.

Într-un editorial din revista MoneyWeek, Pippa Malmgren, fost oficial în administraţia George W. Bush şi membru al Council on Foreign Relations, a scris că britanicii au uitat să-şi pună o simplă întrebare înainte să meargă la vot: "Va mai exista Uniunea Europeană din care să ieşim?"

Doamna Malmgren ne aminteşte o declaraţie a fostului preşedinte francez Valery Giscard d'Estaing, conform căreia "Uniunea Europeană este neguvernabilă fără reforme profunde". Giscard d'Estaing nu se referea la "Europa" din perioada când era şeful statului francez, ci la Uniunea Europeană de astăzi.

De asemenea, Pippa Malmgren scrie că "dacă un Brexit ameninţă UE, atunci construcţia europeană nu este foarte robustă", iar "o ieşire din Uniune nu va fi cauza problemelor, ci doar va dezvălui problemele, indiferent cine va pleca primul".

Toţi europenii văd acest lucru, cu excepţia "elitelor" politice care îi acuză de populism pe cei care nu le împărtăşesc opiniile.

"În 23 iunie 2016, alegătorii vor decide dacă vor lupta în casă sau în curte. Din 24 iunie va începe adevărata bătălie pentru viitor", este concluzia doamnei Malmgren.

Referendumul din Marea Britanie nu a avut decât un rol consultativ, fără impunerea unor obligaţii asupra autorităţilor de la Londra. Oare vor arăta elitele europene că au învăţat lecţia sa, indiferent de rezultat?

Puţin probabil. Mai degrabă vor căuta doar justificări pentru menţinerea actualelor clase politice corupte din statele membre, în numele unui viitor în care nu mai crede nimeni.

Iar dacă realitate economică, politică şi socială din "Uniunea Europeană" nu se va conforma idealurilor unor lideri care "trebuie să mintă când situaţia devine serioasă", totul se poate rezolva printr-un referendum pan-european pentru suspendarea realităţii. Dar şi atunci legile imutabile ale entropiei vor funcţiona.