"Niciodată riscul ca Europa să explodeze nu a fost atât de mare", a declarat, ieri, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, în cadrul unei întruniri a Partidului Popular European, de la Marsilia, la care au participat mai mulţi lideri ai regiunii.
În opinia sa, Europa se află în faţa unei situaţii extrem de periculoase şi nu va mai exista o a doua şansă pentru această regiune, în caz că nu se va ajunge la un acord astăzi, cu ocazia summit-ului UE.
Preşedintele a continuat: "Avem nevoie de schimbări structurale şi dorim ca acestea să se întâmple pentru toţi cei 27 de membri ai UE, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă, dar scopul nostru mai mare este ca nimeni să nu se opună reformelor Europei. Noi îi dorim pe cei 27, însă dacă este un blocaj în cadrul acestui grup, atunci vom trece la cei 17 şi vom spune că cine doreşte să se alăture reformelor celor 17 este binevenit".
Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a declarat, la rândul său: "Toată lumea ne priveşte şi toată lumea aşteaptă de la noi, nu mai multe probleme naţionale, ci soluţii europene".
"La miezul crizei este o problemă de încredere şi credibilitate, şi de aceea noi, Comisia Europeană, sprijinim mai multă convergenţă, mai multă disciplină. Este foarte important ca noi, toţi, întreaga Uniune Europeană, să arătăm că euro este ireversibil".
Preşedintele Traian Băsescu, prezent şi la întrunirea de la Marsilia, a afirmat că Europa are nevoie de o strategie pe termen lung.
"Europa are nevoie de o strategie pe termen lung. Europa Unită este inspirată de un model cultural cu tradiţie în gândirea europeană, cel al diversităţii în unitate. Solidaritatea este singura şansă pentru garantarea suveranităţii europene, iar integrarea nu reprezintă pierderea suveranităţii, ci posibilitatea de a întări suveranitatea UE. Criza pune în evidenţă faptul că drepturile trebuie înţelese ca datorii faţă de care trebuie să răspundem", a menţionat Băsescu.
• Păreri pro şi contra
Ministrul irlandez pentru Europa, Lucinda Creighton, a declarat că ţara sa ar favoriza un amendament al tratatelor UE, decât o modificare totală, potrivit RTE News.
Creighton susţine că mai este mult de negociat asupra crizei zonei euro, iar grija principală a Irlandei este că ar trebui să existe o soluţie imediată.
Într-un interviu acordat BBC News, ministrul a menţionat că un amendament la tratat, aşa cum este preferat şi de către Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, ar fi de preferat unei modificări în totalitate a tratatului, aşa cum speră Germania.
Pe de altă parte, SUA şi-au afirmat interesul pentru stabilitatea zonei euro.
Statele Unite şi economia mondială au un mare interes în eforturile făcute pentru stimularea Europei şi a zonei euro, potrivit secretarului trezoreriei americane, Timothy Geithner, potrivit Reuters.
"Lumea poate să se simtă încurajată de către progresul ultimelor săptămâni", a declarat Geithner la o conferinţă de presă din Milano, adăugând: "Economia Statelor Unite şi cea mondială au un foarte puternic interes în eforturile făcute pentru întărirea Europei".
În cealaltă tabără, premierul britanic, David Cameron, a declarat, sub presiunea parlamentarilor naţionali, că va apăra la summit interesele ţării sale. Asta ar însemna nesemnarea acordului de modificare a tratatului UE, ca întreg, ori supunerea acestuia unui referendum naţional, în ciuda neliniştii crescânde a liderilor economiilor monedei unice, precum Franţa şi Germania, privind criza.
Cameron a subliniat: "Marea Britanie este un membru al Uniunii Europene, beneficiem de calitatea de membru al UE. Cheia acestui fapt este piaţa comună. Noi dorim criza monedei unice rezolvată, însă în acelaşi timp, vom proteja şi apăra interesele britanice".
În legătură cu această poziţie, şeful Euro-grupului, Jean-Claude Juncker, a afirmat că speră ca Marea Britanie nu va sta în calea unui răspuns solid către criza datoriilor suverane ale zonei euro.
Juncker a afirmat despre Marea Britanie, considerată a fi un partener reticent în încercarea de a reglementa mai bine sectorul financiar, că n-ar trebui să-i fie permis să stea în calea modificărilor de tratat şi a altor măsuri necesare pentru rezolvarea crizei.
"Trebuie să fie un acord. Moneda euro însăşi nu se află în faţa niciunui fel de risc", a adăugat Juncker.
Liderul Euro-grupului a mai subliniat: "Avem nevoie de un acord solid. Aş dori un tratat care să angajeze toate cele 27 de state, dar dacă se va dovedi că din cele 27 vor fi unele care nu vor să meargă mai departe cu acest plan, atunci ne vom descurca cu 17. Nu doresc ca Regatul Unit să folosească pagini întregi în care va afirma că nu va face ce toţi ceilalţi trebuie să facă. Nu voi accepta aşa ceva."
Polonia, în schimb, se opune ideii unei Europe cu două viteze, nefiind de acord cu acest plan de 17-plus.
"Nu este suficient să tot repetăm că trebuie să rămână unită comunitatea euro-peană. Trebuie să se ia decizii care să nu excludă pe nimeni şi să nu creeze o Europă cu două viteze. Orice alternativă la actuala Europă cu 27 de membri va fi fatală", a subliniat premierul polonez, Donald Tusk.
Oricum, membrii UE realizează necesitatea unui nou acord pentru stoparea crizei şi împidicarea destrămării Uniunii.
Dan McLaughlin, analist la Bank of Ireland, a declarat: "Este destul de clar că ţările membre ale zonei euro fac eforturi să păstreze uniunea. Îşi dau cu toţii seama că prăbuşirea zonei euro ar fi un eveniment apocaliptic. Actualul sistem are defecte, dar alternativa ar fi un salt în necunoscut şi cred că majoritatea consideră că ar fi o treabă foarte încurcată, astfel că lipesc cu bandă adezivă pe ici pe colo ca să ţină lucrurile la un loc".
Comisia Europeană a încercat să ofere summit-ului cele mai mari şanse de reuşită, declarând despre decizia agenţiei de rating Standard & Poor's (S&P) de a plasa ratingul de creditare al UE sub supraveghere în vederea unei posibile retrogradări, că nu ia în calcul faptul că bugetul Uniunii are statut special, fără deficit sau datorie.
"Comisia ia notă de faptul că S&P a plasat ratingul pe termen lung, AAA, al UE sub supraveghere cu perspectivă negativă," a afirmat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Amadeu Altafaj. Acesta a adăugat: "Viziunea Comisiei este că raţiunea S&P de plasare a mai multor membri ai zonei euro sub supraveghere cu perspectivă negativă nu poate fi extinsă asupra Uniunii, ca întreg. Într-adevăr, ratingul de creditare al UE ar trebui măsurat pe propriile sale merite, având în vedere condiţia specială a bugetului UE (fără deficit sau datorie) şi resurselor proprii ale Uniunii".
• Alte aşteptări de la summit
Liderii Uniunii Europene vor decide astăzi, cel mai probabil, să lanseze anticipat fondul permanent de salvare, Mecanis-mul European de Stabilitate (MES) în 2012, faţă de planul iniţial, care prevedea lansarea acestuia la mijlocul lui 2013, potrivit unui înalt oficial din zona euro, citat de Reuters.
"Pare să existe un consens privind implementarea sa anticipată, după procesul de ratificare, urmând să intre în efect în vara anului 2012," a menţionat oficialul, înaintea summit-ului.
Alte subiecte de discuţie pe ordinea de zi a Consiliului includ eventualul statut de membru Schengen pentru Bulgaria şi ţara noastră. Nu se aşteaptă programarea unei date pentru aderare, însă instituţiile UE şi statele membre speră să pună presiune pe Olanda, care încă se opune aderării celor doi noi membri.
De asemenea, Serbia are mari aşteptări de la întrunirea Consiliului, dorind să vadă dacă îi va fi oferit statutul oficial de candidat pentru a deveni stat membru al UE.
Uniunea Europeană este aproape să încheie un acord în care va împrumuta 200 de miliarde de euro Fondului Monetar Internaţional (FMI) - inclusiv 150 de miliarde de euro din partea celor 17 ţări membre ale zonei euro - pe care FMI i-ar folosi apoi să îndiguiască piaţa tulbure a datoriilor suverane din zonă, potrivit unor oficiali citaţi de Wall Street Journal.
Alte părţi ale acordului ce se negociază includ ridicarea plafonului de împrumut de 500 miliarde de euro a fondurilor de salvare financiară din zona euro. Ridicarea plafonului ar permite împrumuturi de până la 700 de miliarde de euro pentru Italia, Spania şi recapitalizarea băncilor pe cuprinsul zonei euro. Însă Germania respinge această idee, potrivit unui oficial.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.12.2011, 09:58)
Ziua Z.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.12.2011, 17:14)
Zarurile, vor fi aruncate ?????????