Bucătaru: "Transelectrica joacă un rol activ în sistemul energetic naţional"

ALINA TOMA VEREHA
Ziarul BURSA #Companii #Energie / 10 septembrie 2013

Bucătaru: "Transelectrica joacă un rol activ în sistemul energetic naţional"

În calitate de transportator de energie, compania nu poate influenţa consumul şi nici exporturile

Societatea are un program ambiţios de interconectări, deşi capacitatea de export nu este folosită în totalitate

Directorul Direcţiei Privatizare şi Administrare din cadrul Departamentului pentru Energie, Gabriel Dumitraşcu, a declarat, recent, că Transelectrica îşi asumă un rol pasiv în Sistemul Energetic Naţional, făcând referire la estimările din planul de administrare al transportatorului naţional de energie electrică, potrivit cărora cantitatea de energie transportată ar urma să scadă cu 4% pe an până în 2017. "Transelectrica nu are doar rolul să transporte energie electrică dintr-un punct în altul. Compania trebuie să realizeze şi interconectări cu reţelele de transport ale ţărilor vecine, pentru ca producătorii de energie din România să poată să beneficieze de avantajul geostrategic pe care îl oferă ţara noastră", a subliniat domnul Dumitraşcu.

Conducerea Transelectrica afirmă, însă, că societatea nu poate fi făcută responsabilă de scăderea consumului şi insuficienţa exporturilor. Transelectrica are în diverse etape de realizare mai multe proiecte de interconectare deşi, susţin reprezentanţii companiei, nici capacitatea de export existentă nu este utilizată integral de producătorii autohtoni.

Transelectrica joacă un rol activ şi strategic pe piaţa energetică naţională şi, în ciuda contextului dificil creat de scăderea consumului, continuă să-şi îndeplinească atribuţiile şi obligaţiile pe care legislaţia europeană şi cea naţională i le conferă în calitate de operator de servicii de transport şi sistem (OTS), ne-a declarat, ieri, directorul general al companiei, Ştefan Bucătaru. Transelectrica nu poate influenţa nici consumul de energie electrică şi nici activităţile de export-import, acestea fiind o expresie a interacţiunii libere a participanţilor la piaţa de electricitate, ne-a mai spus domnia sa.

Domnul Bucătaru ne-a explicat: "Datele publicate recent de INS arată o scădere a consumului de energie electrică în prima parte a anului 2013 de peste 7%, faţă de anul trecut. În aceeaşi perioadă, cantităţile vehiculate prin instalaţiile Transelectrica au înregistrat o diminuare de peste 5%, media multianuală fiind de circa 4%. În ceea ce priveşte prognoza pe următorii ani, cifrele luate în considerare în Planul de Administrare al Transelectrica reflectă atât tendinţele manifestate până în prezent, cât şi o ipoteză de lucru prudentă (o scădere estimată a cantităţii transportate de circa 4% pe an). Aşa cum am mai spus, această realitate nu intră în contradicţie cu creşterea PIB deoarece, în ultima perioadă, asistăm la o redefinire a relaţiei între gradul de creştere al PIB şi evoluţia consumului de energie electrică. Evoluţia consumului are la bază o serie de factori sezonieri şi factori cu influenţă multianuală (factori negativi precum efectul crizei economice europene, schimbarea bazei de producţie, dar şi factori pozitivi cum sunt programele de creştere a eficienţei energetice în industrie, corelate cu liberalizarea graduală a preţurilor)".

Directorul general al Transelectrica a subliniat că prognoza negativă asupra volumului de energie nu creează un avantaj companiei, venitul plafon fiind determinat independent de evoluţia consumului, pe baza nivelului activităţii investiţionale şi al cheltuielilor operaţionale recunoscute de către autoritatea de reglementare.

Dezvoltarea şi modernizarea reţelei electrice de transport (RET), creşterea capacităţii de interconexiune cu ţările vecine şi participarea activă la procesele de interconectare a pieţelor de energie din Europa centrală şi de est sunt doar câteva dintre direcţiile strategice promovate activ de Transelectrica, mai arată conducerea societăţii.

Veniturile Transelectrica din alocarea capacităţii de interconexiune au scăzut de circa 3 ori în intervalul 2008 - 2012 (de la aproape 150 milioane lei în 2008 la puţin peste 50 milioane lei în 2012).

Ştefan Bucătaru ne-a mai spus: "Subliniem că veniturile din alocarea de capacităţi de interconexiune sunt destinate cu precădere efortului de investiţii pentru dezvoltarea acestora. Capacităţile de export puse la dispoziţia producătorilor autohtoni de energie, de către Transelectrica, sunt şi în prezent mai mari decât cele folosite efectiv. Datele privind gradul de utilizare a capacităţii totale alocate în 2012 (de circa 1300 MW garantat, dintr-un total negarantat de aproximativ 2000 MW) arată că cel mai mare procent mediu realizat a fost de 51% în cazul exportului pe graniţa cu Serbia, celelalte graniţe fiind utilizate mult mai puţin".

Deşi capacitatea totală de interconexiune nu este folosită integral nici în prezent, iar veniturile companiei din alocarea capacităţii de interconexiune se diminuează continuu, Transelectrica îşi asumă un rol strategic în dezvoltarea sistemului energetic naţional şi îşi propune, prin Planul său de Administrare, să crească efortul investiţional luând în calcul realizarea unor capacităţi de interconexiune suplimentare pe graniţele de sud şi de est ale ţării, dincolo de accelerarea proiectelor de interconexiune aflate deja în derulare vizând graniţa de vest a ţării noastre.

Oficialii Transelectrica au menţionat şi faptul că societatea este, de asemenea, angajată proactiv, alături de alte ţări, la eforturile de integrare a pieţelor regionale, în zona Sud-Est Europeană şi în Europa Centrală şi de Est (integrarea pieţelor cu Ungaria, Cehia, Slovacia şi Polonia), menite să stimuleze şi mai mult operaţiunile de export-import.

"Deşi neutră, prin efectul licenţei deţinute, faţă de participanţii la pieţele concurenţiale de energie electrică, Transelectrica depune toate eforturile pentru dezvoltarea sistemului energetic naţional, asigurând printr-un management responsabil eficientizarea activităţii companiei în scopul securizării surselor de finanţare şi pentru derularea cu celeritate a tuturor investiţiilor prioritare", a conchis domnul Bucătaru.

În prezent, Transelectrica are în curs de derulare mai multe proiecte de investiţii pentru creşterea capacităţii de interconexiune, precum realizarea celei de a doua linii de interconexiune de 400kV cu Serbia (LEA 400 kV Reşita-Pancevo); finalizarea liniei Oradea-Nădab (în completarea liniei de interconexiune LEA 400 kV Nadab-Bekescsaba); realizarea unei interconexiuni cu Republica Moldova prin LEA 110kV Fălciu - Goteşti.

În plus, atât prin Planul de Dezvoltare a RET, cât şi prin Planul de Administrare, Transelectrica are în vedere şi alte proiecte cum ar fi realizarea unei interconexiuni cu Sistemul energetic al Turciei prin cablu submarin în curent continuu, creşterea capacităţii de schimb de energie cu Republica Moldova, prin mai multe LEA la 400 kV, conectate asincron.

Tot în vederea creşterii capacităţii de interconexiune, Transelectrica derulează şi proiecte de întărire şi modernizare a RET precum trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porţile de Fier - Reşita - Timişoara - Arad şi staţiile de 400kV Reşiţa, Timişoara, Săcălaz. La acestea se adaugă realizarea unei linii de închidere a inelului de 400kV prin LEA 400kV Gădălin Suceava.

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. Acest escroc numit bucataru nu este capabil sa faca ceva concret. E mult prea ocupat cu gasirea solutiilor zilnice pt a putea manca pe gratis o ciorba, eventual, cautarea unei solutii pt a-si gasi de lucru dupa ce va fi dat afara si de aici. Asemenea oameni nu pot fi solutii pentru companii atat de importante. Ar fi bine ca statul roman nu nu mai faca asemenea experimente. Rusine bucatarule!

    Bravo domnul Bucataru !

    Excelente detalii tehince ale operatiunilor Transelectrica ! 

    Rol pasiv se gaseste doar in mintea domnului Dumitrascu dar dansul se pricepe la turismul BTT si RMGC si mai putin la SEN.

    Oare ce turatie au agregatele energetice pentru a ne asigura frecventa de 50Hz in mintea sefilor de la energie ? 

    care e sensul acestor investitii si extinderi, care profitul este unul minuscul ?

    eu nu inteleg cum poate sa fie o companie ca Transelectrica cu o marja a profitului atat de redusa si cum poti sa faci Buget de Venituri si cheltuieli cu profit atat de redus si acesta sa fie si bonificat pentru ca s-au atins parametri de performanta ?

    cum se poate la cifra de afaceri de 500 milioane euro sa ai profit doar 1% pe an si sa spui ca faci performanta ? 

    Domnule Bucataru, ar trebui sa luati exemplu de la doamna Lulache si doamna Mariana Gheorghe, care conduc doua companii foarte mari si intotdeauna vorbesc de profit si dividende, doua lucruri importante pentru investitori

    uitati ce cresteri de profit si-a asumat doamna Lulache la Nuclearelectrica si vedeti ce aveti la Transelectrica in programul de administrate pana in 2017

    Cedeti ca bucataru stie ce e profitul? A reusit vreodata in cariera lui dezastroasa sa faca profit pt cineva cu exceptia buzunarului sau de la pantalonii cu genunchi din care nu iese? Oare cum sta langa el amanta pe care o cara peste tot ca mare experta contabila? Interesant e ca sobolanul alb reuseste sa se strecoare si sa pacaleasca pe toata lumea. Mars nerusinatule!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

19 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9769
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7110
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3354
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9529
Gram de aur (XAU)Gram de aur399.1947

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
petreceriperfecte.ro
targuldeturism.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb