BUNDESBANK: "Economia Germaniei va avea o relansare rapidă şi generalizată, după contracţia fără precedent din T2"

Economia Germaniei va avea o relansare rapidă şi generalizată, după contracţia fără precedent din primăvară, arată prognozele Băncii Centrale germane (Bundesbank). Însă, pentru o redresare completă ar putea fi nevoie de un vaccin contra coronavirusului, arată experţii băncii centrale.

Cea mai mare economie europeană s-a diminuat cu 10,5% la sută în al doilea trimestru din acest an, însă a început revenirea după punerea sub control a pandemiei şi a ridicării majorităţii restricţiilor impuse populaţiei şi companiilor, arată raportul Bundesbank. Economiştii spun că avansul economiei germane va fi susţinut în această vară: consumul privat ar urma să aibă o contribuţie solidă la revenirea economică, în timp ce investiţiile în industrie şi bunuri de capital vor fi de asemenea esenţiale, arată banca, a cărei prognoză prevede o contracţie de 7,1% pentru întregul an.

O revenire generalizată pentru cea mai mare economie europeană reprezintă veşti bune şi pentru România în condiţiile în Germania este cel mai mare partener comercial, care atrage peste un sfert din exporturile ţării noastre.

Economiştii Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP) argumentau în nota ce stă la baza proiecţiilor economice din rectificarea bugetară că riscurile asupra dinamicii economice sunt preponderent de natură externă şi că "probabilitatea unei reveniri cu întârziere a activităţii industriale condiţionată de mediul extern va fi principalul factor care ar putea conduce la o dinamică negativă a PIB-ului în ultimele două trimestre" şi la o contracţie economică mai mare decât cea estimată în prezent de -3,8% în 2020. Industria, care reprezintă mai puţin de un sfert din PIB, s-a contractat cu 16,4% în S1 2020 faţă de S1 2019.

Bundesbank mai avertizează însă în raportul său că pandemia de coronavirus nu este încă sub control la nivel mondial, ceea ce va avea un impact negativ asupra exporturilor şi producţiei industriale a Germaniei. Acest lucru riscă să devină un obstacol în calea unei reveniri complete a cererii pentru produsele industriale germane. Atâta timp cât o soluţie medicală eficientă, precum un vaccin, nu va fi disponibilă, activitatea economică în anumite industrii va rămâne limitată, se mai arată în analiza Bundesbank.

Printre acestea se află şi industria auto şi cea manufacturieră, care aveau probleme şi înainte de pandemie. Industria auto din Germania, cel mai mare motor al economiei, suferă o transformare majoră ca urmare a trecerii către mobilitatea electrică. De menţionat că cel mai mare sindicat din Germania a anunţat recent că va propune la următoarea rundă de negocieri colective ce va începe anul viitor ca săptămâna de lucru să fie redusă la patru zile pentru a preveni concedierile în masă aduse de trecerea la maşinile electrice

• Analiză ING: Şomajul din zona euro este ţinut jos în mod artificial

Într-o analiză ING se punctează că spre deosebire de piaţa muncii din SUA, unde şomajul a explodat pe fondul blocajului economic adus de pandemie, piaţa muncii din zona Euro este încă susţinută artificial de schemele de muncă flexibilă implementate de ţările membre. Pe măsură ce aceste scheme de sprijin pentru ocuparea forţei de muncă vor ajunge la final, analiştii ING estimează un nou val de concedieri spre finalul anului şi la începutul lui 2021. Un alt factor care ar urma să contribuie la această evoluţie negativă pe piaţa muncii este reprezentat de modificările structurale din piaţa muncii cum ar fi restructurări sau digitalizarea muncii.

Rata şomajului din zona Euro a crescut relativ puţin în comparaţie cu piaţa americană, de la 7,1% în februarie la 7,7% în iunie, evoluţie care nu reflectă declinul istoric al activităţii economice din primul şi al doilea trimestru. Spre comparaţie, rata şomajului din SUA a crescut de la 3,5% la 14,7% în aprilie, în lunile următoare fiind constatat o reducere a şomajului până la 10,2% în iulie.

Potrivit analiştilor, diferenţa este dată fundamental de schemele de muncă redusă - şi în România există mai nou Kurzairbait, care permite un program de muncă flexibil - implementate de economiile zonei euro. Un alt factor care contribuie la şomajul scăzut este numărul redus al persoanelor care caută de muncă, aceştia nefiind luaţi în calcul la rata şomajului. O metodologie similară de calcul a şomajului este folosită şi în România.

Fără schemele de muncă redusă, rata şomajului din zona Euro calculată de ING s-ar fi ridicat la circa 11% la vârful crizei pandemice, în condiţiile în care doar în Germania circa 15% din muncitori sunt pe astfel de programe de muncă flexibilă.