Călin Rechea: Mecanismul European de Stabilitate - o "soluţie" pentru prelungirea crizei

Punerea în funcţiune a Mecansmului European de Stabilitate (MES - care va deveni operaţional după decizia justiţiei germane, aşteptată în septembrie), în stadiul actual al crizei din Europa, pare să fie singura opţiune rămasă pentru evitarea unui colaps imediat.

Aceasta nu înseamnă, însă, că alocarea fondurilor direct către bănci sau instituţii guvernamentale special create în acest scop va schimba adevărata natură a problemei: existenţa unui deficit enorm de capital la nivelul sistemului bancar din zona euro, ne-a declarat analistul Călin Rechea, adăugând: "Soluţia numită MES nu încearcă decât să salveze relaţia simbiotică dintre state şi bănci, în ciuda presiunilor tot mai mari care se acumulează la nivelul economiilor reale din zona euro. Fără o curăţare a bilanţurilor bancare, care implică şi falimente, fondurile trimise de statele eurozonei către MES şi apoi către bănci nu reprezintă decât o nouă etapă, mult superioară cantitativ, a procesului de alocare defectuoasă a capitalului.

MES este cea mai brutală formă de intervenţie a statului pe piaţa bancară. Scopul acestei intervenţii este amânarea inevitabilului, în speranţa unei redresări economice miraculoase. Dar această redresare nu este posibilă în condiţiile actuale, deoarece nu există niciun fel de perspectivă pentru reluarea creditării la nivelul existent înainte de declanşarea crizei.

Economiile construite pe baza creditului ieftin, care determină inevitabil o alocare defectuoasă a resurselor, trebuie să treacă printr-o perioa-dă de schimbări structurale profunde, care trebuie parcursă cu preţul unor mari sacrificii".

În forma actuală, MES nu poate contribui la soluţionarea crizei, deoarece autorităţile europene evită încă să abordeze direct adevăratele cauze şi încearcă doar să elimine efectele, opinează analistul: "MES este doar o «soluţie» pentru prelungirea crizei.

Fondurile de la MES au ca scop evitarea pierderilor pentru anumite categorii de creditori ai băncilor, dar vor conduce la creşterea datoriilor publice, al căror efect direct vor fi politicile de austeritate.

Punerea în funcţiune a MES nu poate rezolva criza din Europa dintr-un motiv simplu: gradul de îndatorare este mult prea mare, atât la nivelul guvernelor, companiilor cât şi la nivelul gospodăriilor populaţiei. Până când pierderile din sistemul bancar nu vor fi recunoscute la dimensiunea lor adevărată, fondurile de la MES nu vor face decât să fardeze în culori «sănătoase» paloarea cadaverică a unui bolnav aflat într-un stadiu terminal al bolii".

• "Absurdul a devenit noua normalitate în Europa"

Resursele MES provin din contribuţiile ţărilor membre ale zonei euro, dar aceste contribuţii au ca ultimă sursă tot împrumuturile, mai spune Călin Rechea, adăugând: "Una din principalele cauze ale crizei actuale este faptul că noţiunea de capital a fost confundată, pentru o perioadă mult prea îndelungată, cu cea de credit".

Guvernele europene au ajuns la un grad de îndatorare extrem de ridicat ca urmare a unor promisiuni electorale nerealiste şi nesustenabile în absenţa creditelor ieftine, opinează analistul.

Călin Rechea a mai precizat: "S-a creat astfel un cerc vicios în care s-au angrenat băncile centrale, guvernele şi sistemele bancare.

Acum s-a ajuns în situaţia paradoxală şi absurdă în care Spania, de exemplu, trebuie să se împrumute la costuri mari pentru a-şi completa cota de capitalizare a MES, iar aces-te fonduri să fie utilizate pentru sus-ţinerea sistemului bancar din Spania la costuri de două ori mai mici.

Domnia sa subliniază că "absurdul a devenit noua normalitate în Europa", iar principiile constituţionale sunt gata să fie călcate în picioare.

Călin Rechea aminteşte că, la ultima întâlnire la nivel înalt a liderilor europeni, Angela Merkel a dat de înţeles că este de acord cu alocarea directă a fondurilor MES către băncile europene cu probleme.

Cu toate acestea, cancelarul german nu a fost autorizat de către Bundestag să accepte o astfel de soluţie.

Analistul citat critică dur conjunc-tura creată: "În curând, vom fi puşi în situaţia de a accepta un adevăr crud: statul de drept a ieşit din istorie nu doar la noi, ci şi în Europa.

O ultimă redută în această confruntare pare să fie ţinută de Curtea Constituţională a Germaniei, care analizează de mai mult timp, în condiţiile unor presiuni politice extraordinare, dacă legea supremă a ţării nu este încălcată prin ratificarea acordului de constituire a MES. Din păcate, articole din presa germană au destrămat şi această iluzie. Conform unui articol din Der Spiegel, judecătorii de la Curtea Constituţională caută portiţe prin care să treacă noul pact fiscal şi actul de constituire a Mecanismului European de Stabilitate".

• "Pe lângă datoriile proprii, cetăţeanul european va fi nevoit să plătească şi datoriile altora"

După constituirea MES, cetăţeanul european de rând va fi nevoit să achite şi datoriile altora, nu doar pe ale sale, prin politicile de austeritate care vor urma, punctează Călin Rechea: "Acesta este preţul bunăstării artificiale din ultimele decenii. Din păcate, cetăţenii aruncă vina pe sistemul capitalist ca urmare a îndoctrinării promovate de apologeţii statului bunăstării generale. Este foarte greu acum să se renunţe la aceste iluzii, dar realitatea economică nu mai poate fi negată. Iar această realitate ne învaţă că nu poţi să prosperi prin acumularea datoriilor, care ajung, inevitabil, la scadenţă".

Analistul consideră că primele vinovate pentru provocarea crizei sunt băncile centrale, guvernele şi instituţiile de reglementare, apoi băncile:

"Fără politicile monetare ultrarelaxate, promovate de către principalele bănci centrale în ultimul deceniu, nu s-ar fi ajuns în această situaţie. Băncile centrale au promovat prin toate mijloacele iluzia banilor ieftini, iar scăderea dobânzilor a avut un efect negativ puternic asupra marjelor de profit.

În condiţiile unor garanţii implicite privind susţinerea sistemului bancar de către autorităţi, băncile s-au angajat într-o competiţie acerbă pentru crearea unor instrumente financiare noi, care să le asigure marje superioare de profit. Ideea de risc a fost aruncată la gunoi. De la excepţii, creditele subprime au ajuns să reprezinte noua normalitate, o «normalitate» în care instrumentele financiare derivate din acestea aveau calificative AAA".

Băncile s-au adaptat, astfel, unor condiţii favorabile, promovate tocmai de cei care şi-au asumat rolul de supraveghetori ai sistemului financiar, afirmă domnul Rechea: "Fără garanţiile implicite ale autorităţilor monetare, mecanismele de autoreglare ale pieţei libere ar fi oprit de mult acest joc periculos. Din păcate, pragul unei corecţii controlate a exceselor speculative a fost depăşit cu mult timp în urmă".

Analistul concluzionează că, în acest mod, băncile care erau prea mari să cadă în urmă cu câţiva ani au devenit, acum, şi mai mari, ca să fie lăsate să falimenteze.