CASA DE AVOCATURĂ "GRIGORESCU ŞTEFĂNICĂ": "Noua lege a PPP trebuie să fie flexibilă şi să prevadă clar circuitul financiar"

Proiectul de lege privind parteneriatul public-privat (PPP) trebuie să fie clar şi flexibil pentru ca ţara noastră să poată să atragă investiţii pentru proiectele pe care le promovează. Avocatul Cătălin Grigorescu, managing partner în cadrul casei de avocatură "Grigorescu Ştefănică", a declarat, ieri, într-o conferinţă: "Noua legislaţie privind PPP trebuie să fie cât mai flexibilă, iar circuitul financiar trebuie să fie clar. Proiectul de lege propus de ministrul Dan Şova este unul bun, pentru că este mai flexibil decât legislaţia actuală, implică fondurile europene şi extinde cadrul de aplicare".

Domnia sa a explicat că susţine flexibilitatea legislaţiei pentru PPP deoarece fiecare proiect are propriile lui caracteristici şi nu poate fi reaplicat în mod identic. Reglementarea trebuie să permită dezvoltarea de proiecte finanţabile de către bănci, cu oferirea de garanţii solide şi credibile partenerilor privaţi privind posibilitatea recuperării investiţiei realizate.

Din noua lege a PPP nu trebuie să lipsească, în opinia casei de avocatură, posibilitatea ca partenerul public să poată garanta, în anumite condiţii, achitarea unor plăţi de disponibilitate, cu respectarea regulilor Eurostat de determinare a deficitului bugetar. Avocatul Grigorescu apreciază că proiectul de lege supus dezbaterii publice de ministrul Şova permite combinarea surselor de finanţare privată cu surse din fondurile europene.

Desigur, Comisia Europeană trebuie să stabilescă modul în care pot fi angajate fondurile europene în PPP, iar acest lucru este aşteptat să se întâmple în acest an. Proiectul minis-trului Şova a fost transmis, spre consultare, şi Comisiei Europene.

Legea actuală este aprobată din 2010, dar nu a generat niciun proiect. Potrivit casei de avocatură, Legea PPP s-a dovedit inaplicabilă, pentru că are un obiect neclar formulat şi instituie un paralelism legislativ (se aplică când nu se aplică legis-laţia concesiunilor şi achiziţiilor publice). În plus, actuala lege încalcă prevederi constituţionale, permite transmiterea de bunuri proprietate publică în administrarea unei entităţi private (compania de proiect deşi aceasta nu este o instituţie publică iar dreptul transmis nu este calificat ca fiind o concesiune).

Legea actuală limitează contribuţia partenerului public la aport în natură. Compania de proiect poate fi doar societate pe acţiuni şi nu există posibilitatea derulării proiectului de către o companie de proiect constituită exclusiv de către partenerul privat.

Toate aceste neajunsuri trebuie îndepărtate în noul act normativ promovat de autorităţi.

Foarte important este ca noua lege a PPP să permită autorităţilor publice să acorde plăţi de disponibilitate, ceea ce ridică semnificativ posibilitatea obţinerii de finanţare de la bănci. Avocaţii de la "Grigorescu Ştefănică" au dat ca exemplu proiecte de autostrăzi din Europa, unde instituţiile publice încasează taxele, în funcţie de trafic, şi au negociat cu investitorul privat plata anuală a unei sume fixe. Plata sumei este condiţionată de dis-ponibilitatea autostrăzii, curăţenie, deszăpezire, întreţinere, ş.a. Dacă dis-ponibilitatea nu întruneşte condiţiile contractuale, partenerul privat este penalizat drastic. Avocaţii cred că investitorul privat este, astfel, co-interesat în realizarea unei construcţii de bună calitate, care să nu necesite reparaţii, la un cost cât mai bun de realizare. Sistemul de penalităţi co-interesează operatorul privat în menţinerea într-o bună stare de funcţionare a autostrăzii, cu cât mai puţine întreruperi în trafic.

Potrivit sursei citate, un studiu BEI relevă că, anul trecut, în Europa, au fost încheiate 66 de PPP, în valoare totală de circa 11-12 miliarde de euro. Majoritatea proiectelor sunt în Franţa şi Anglia. Valoarea PPP realizate în 2012 a scăzut cu circa o treime faţă de 2011, iar numărul proiectelor s-a diminuat cu circa 20%.

Dacă în urmă cu zece ani mediul privat făcea lobby pentru încheierea de PPP, acum autorităţile publice sunt foarte interesate de astfel de proiecte şi curtează mediul privat pentru parteneriate.