Cât de aproape este un colaps al sistemului energetic naţional?

Centrul european pentru prognoze meteo pe termen mediu (ECMWF) avertizează că Europa trebuie să se pregătească pentru cea mai grea iarnă din ultimii doi ani, după cum scrie Bloomberg.

Pe fondul unor temperaturi care se vor menţine sub media perioadei până în martie 2025, consumul de energie pentru încălzire va creşte, iar agenţia de ştiri americană subliniază că "Europa rămâne vulnerabilă în faţa capriciilor vremii".

Din păcate, această vulnerabilitate este una dintre caracteristicile principale ale societăţilor primitive, care erau nevoite să meargă tot mai adânc în peşteri, pentru a scăpa de încălzirea globală, de răcirea globală sau de alte catastrofe globale.

"O iarnă rece ar spori presiunea asupra preţurilor deja ridicate la gaze şi energie. Acest lucru ar putea coincide cu oprirea fluxurilor de gaze prin Ucraina de la 1 ianuarie, când temperaturile scad de obicei la cele mai reduse niveluri", subliniază Bloomberg.

Scenariile prezentate de ECMWF arată perioade cu scăderi semnificative ale temperaturilor, în special în ultima parte a iernii, care pot apărea ca urmare a presiunilor atmosferice scăzute în Scandinavia. În aceste condiţii, masele de aer rece din Arctica vor ajunge direct în Europa Centrală şi vor conduce la acoperirea cu zăpadă a Germaniei şi Austriei.

Comunicatul de la ECMWF mai aminteşte că temperaturile scăzute din noiembrie au condus la golirea mult mai rapidă a depozitelor de gaze din Europa, iar "această evoluţie provoacă îngrijorări masive cu privire la securitatea furnizării gazelor în ultima parte a ierni, dar şi cu privire la capacitatea de refacere a stocurilor în sezonul viitor".

Mai mult, "o escaladare a luptelor dintre Rusia şi Ucraina sporeşte riscurile energetice cu care se confruntă Europa".

Pe fondul consumului foarte ridicat, asigurarea aprovizionării cu gaze naturale începe să reprezinte o problemă deosebit de gravă şi pentru ţara noastră.

Din 27 octombrie 2024 până în 27 noiembrie 2024 depozitele de gaze ale României şi-au redus accelerat gradul de umplere, cu aproape 16 puncte procentuale, şi au ajuns la un grad de umplere de 87,39%, conform datelor de la Gas Infrastructure Europe (GIE).

Pe de altă parte, preţurile electricităţii de la noi au ajuns să ocupe timp de multe zile primul loc în clasamentul european, în condiţiile declinului şi intermitenţei producţiei din sursele regenerabile.

Pe marginea unui articol de pe site-ul Contributors.ro, un cititor aduce în atenţie situaţia alarmantă a furnizării energiei electrice din ţara noastră şi dependenţa extrem de ridicată de importuri.

Conform datelor de la eurelectric.org, de mai multe zile importurile nete de electricitate au fost de circa 40 GWh/zi, după ce au atins un record al ultimilor ani, de 46,8 GWh/zi, în 14 noiembrie 2024 (vezi graficul).

Aceste importuri nete reprezintă aproape un sfert din consumul total, iar cititorul de la Contributors.ro prezintă mai multe motive de îngrijorare.

În primul rând, importurile zilnice la nivel cumulat de 40 GWh sunt foarte aproape de limita capacităţii de transport transfrontalier cu toate ţările vecine, ceea ce înseamnă că "depindem cronic de importuri de la toţi aceşti vecini simultan, iar dacă unul dintre ei are probleme, ne-am ars".

Apoi vin adevăratele motive de îngrijorare, care sunt determinate exclusiv de politicile energetice din ultimii ani.

Cele mai grav este că "producţia nu poate creşte, cel mai probabil va scădea în sezonul de iarnă", iar "dacă nu are producţie din eolian, România este, pur şi simplu, în bătaia vântului" şi "sistemul se află la limita de nesiguranţă".

Cititorul de la Contributors.ro mai subliniază că ţara noastră este una dintre cele mai sărace energetic din Uniunea Europeană, afirmaţie justificată cu date oficiale de la Eurostat, iar această situaţie nu este rezultatul unui consum exagerat, ci al lipsei producţiei.

Şi mai grav este faptul că am avea din ce să producem electricitate, deoarece "România exportă zilnic un volum de gaze naturale de aproape 4 milioane mc". Chiar dacă se scot din calcul 1,1 milioane mc exportaţi în Moldova, din circa 3 milioane de mc se pot produce circa 12 GWh energie electrică.

Şi atunci? Nimic. Nu se poate face nimic deoarece nu avem suficiente capacităţi de producţie în centralele pe gaze naturale.

"Marele necaz este că nu avem centrale de producţie care să intervină şi nici nu ştim în ce termeni s-au făcut contractele de export, care sunt în principal cu Ungaria. Nu va miraţi, România exportă gazul în Ungaria şi importa constant energie electrică din Ungaria. Pentru ca nu a ştiut să facă o centrală de producţie?", mai subliniază cititorul de la Contributors.ro.

Concluzia sa este că "această politică energetică dezastruoasă, ostilă ţării, a fost condusă de actuala coaliţie de la guvernare, care trebuie sancţionată pentru incompetenţă" şi "ne aşteaptă o iarnă lungă, în care trebuie să ne rugăm ca vecinii noştri să producă suficientă energie electrică şi să ne dea şi nouă".

Dar a fost vorba doar de incompetenţă? Dacă este vorba şi despre acceptarea fără crâcnire a directivelor de la Bruxelles, în numele primirii fondurilor din PNRR, care sunt risipite pe proiecte verzi fără niciun fel de evaluare a eficienţei economice, proiecte care, de multe ori, ignoră legi fundamentale ale fizicii?

Indiferent de justificare, politica guvernelor din ultimii ani a subminat grav siguranţa energetică a ţării şi a ridicat bariere aproape de netrecut în calea dezvoltării economice.

Se va schimba ceva după alegerile parlamentare de la noi? Greu de crezut, în condiţiile în care preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat în faţa Parlamentului European că "UE se va concentra asupra decarbonizării economiei pentru a deveni mai competitivă în faţa Chinei şi Statelor Unite". Oare în ce realitate paralelă este posibil aşa ceva?

Cu toate acestea, noul guvern de la Bucureşti se va "alinia", desigur, noilor "indicaţii" şi va face totul să nu piardă fondurile din PNRR.

Un lucru este sigur: trebuie să ne pregătim pentru noi culmi ale absurdului în politicile energetice ale ţărilor europene, deoarece nimeni nu are curajul să o întrebe pe Ursula von der Leyen cum va deveni Europa mai competitivă economic, când energia va fi tot mai scumpă şi va fi disponibilă doar intermitent.