CCR: Noua lege a Curţii de Conturi şi legea privind fondurile nerambursabile europene, neconstituţionale

Curtea Constituţională a României a admis, ieri, sesizările preşedintelui Klaus Iohannis şi Guvernului cu privire la noul act normativ care modifică şi completează Legea 94/1992 referitoare la organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, precum şi la legea privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene. Magistraţii CCR consideră că ambele acte normative adoptate de Parlament sunt neconstitiuţionale.

În privinţa modificării legii Curţii de Conturi, CCR susţine că aceasta este neconstituţională, deoarece senatorii şi deputaţii au votat proiectul de act normativ în lipsa solicitării avizului Consiliului Economic şi Social. Decizia CCR a fost luată cu unanimitate de voturi.

În sesizarea făcută, preşedinte Klaus Iohannis a susţinut că noua lege a Curţii de Conturi încalcă mai multe prevederi constituţionale, inclusiv pe cele care consacră principiul bicameralismului.

Şeful statului arăta că legea încalcă articolul 140 din Constituţie, prin prevederea care îi atribuie preşedintelui Curţii de Conturi aceleaşi competenţe ca şi plenului acesteia.

Conform actului normativ adoptat de Parlament, "conducerea Curţii de Conturi se exercită de plenul Curţii de Conturi şi de către preşedinte. Conducerea executivă se exercită de către preşedinte, care coordonează, îndrumă şi conduce, după caz, întreaga activitate a acesteia, potrivit competenţelor conferite de prezenta lege. Preşedintele este ajutat de doi vicepreşedinţi care sunt consilieri de conturi".

Klaus Iohannis a criticat şi prevederea potrivit căreia "reprezentanţii entităţilor auditate, care au acţionat pe baza punctelor de vedere, documentelor emise sau aprobate de organele cu atribuţii de reglementare şi avizare, nu răspund pentru consecinţele măsurilor administrative luate în urma recomandărilor sau dispoziţiilor, după caz, cuprinse în acestea". Preşedintele ţării a menţionat că norma respectivă este "lipsită de claritate şi predictibilitate", întrucât nu rezultă către cine va fi transferată răspunderea pentru activităţile realizate în exercitarea funcţiilor de către reprezentanţii entităţilor auditate şi care au cauzat totuşi un prejudiciu.

Referitor la cel de-al doilea act normativ declarat ieri neconstituţional de către CCR, magistraţii au constatat că dispoziţiile articolului 30, articolului 32 alineat 2, articolului 46 alineat 17, articolului 56 alineat 4, articolului 57 alineatele 2 şi 3 şi articolului 58 din legea privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene, încalcă normele actului fundamental al statului.

Legea respectivă a fost atacată la CCR şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În sesizarea ÎCCJ se arată: "Prin prevederile articolului 58, se aduc modificări statutului judecătorilor, în ceea ce priveşte regimul disciplinar aplicabil acestora, în condiţiile în care Parlamentul României nu a adoptat respectiva lege după normele constituţionale aplicabile legilor organice şi s-a încălcat ordinea de sesizare a celor două Camere, întrucât prima Cameră sesizată a fost Senatul, iar nu Camera Deputaţilor. De asemenea, legea a fost adoptată fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii şi s-a încălcat caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale".

Înalta Curtea mai arată că dispoziţiile articolului 30 alineat 1 sunt de natură să afecteze dreptul de proprietate privată prevăzut de articolul 44 alineat 1 din Constituţie, restrângerea exerciţiului unui drept constituţional putând fi realizată doar în condiţiile articolului 53 din Constituţie.