CE adoptă reguli noi pentru a ajuta ţările cu absorbţie redusă a fondurilor UE, inclusiv România

Comisia Europeană a adoptat, azi, noi reguli pentru a ajuta statele membre, inclusiv România, cu o rată scăzută de absorbţie a fondurilor de coeziune să atragă cât mai mulţi bani europeni din perioada 2007-2013, comisarul Corina Creţu precizând că Executivul european nu va lăsa pe nimeni în urmă, arată un comunicat emis de CE.

CE a adoptat o versiune revizuită a orientărilor de finalizare pentru programele de politică regională din perioada 2007-2013, un document ce explică în detaliu paşii de urmat de către statele membre şi de către Comisie, în vederea finalizării programelor de politică de coeziune 2007-2013.

Fondurile pentru această perioadă pot fi utilizate până la finalul anului 2015.

Corina Creţu, comisarul european pentru politici regionale: "Prin intermediul grupului de lucru pe care l-am iniţiat imediat ce am devenit comisar pentru Politică regională, am conlucrat îndeaproape cu Bulgaria, Croaţia, Cehia, Italia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria pentru a le sprijini în utilizarea la maximum a fondurilor europene încă disponibile, aferente perioadei 2007-2013, în limitele reglementărilor aplicabile care cer ca aceste fonduri să fie cheltuite în cadrul unor proiecte până la sfârşitul anului 2015. După reuniunea Consiliului European din decembrie 2014, ne-am angajat să găsim soluţii care să asigure o utilizare rapidă şi cât mai eficientă a fondurilor alocate în perioada de programare 2007-2013, pentru a sprijini statele membre relevante să realizeze proiecte pe termen lung în următorii ani, folosind flexibilitatea regulilor existente".

"Până în luna martie 2017, statele membre vor trebui să depună un raport final în care să se menţioneze care au fost proiectele, să fie trecute în revistă cheltuielile şi să includă o declaraţie de finalizare ce atestă legalitatea şi conformitatea acestora din urmă. Revizuirea aliniază orientările de finalizare cu modificările de reglementare realizate de Consiliu şi de Parlamentul European la sfârşitul anului 2013. Ea simplifică o serie de proceduri de finalizare în ce priveşte instrumentele de inginerie financiară şi în termeni de «etapizare» («phasing») - procesul de iniţiere a unui proiect într-o anumită perioadă de programare şi de finalizare a lui în cea următoare", a explicat Corina Creţu.

Printre noutăţile din orientările de finalizare se află o componentă de "10% flexibilitate", care va permite cheltuieli cu 10% mai mari într-un program pentru o anumită prioritate, dacă ele sunt compensate cu o reducere echivalentă a celor pentru o altă prioritate din cadrul aceluiaşi program.

Revizuirea clarifică faptul că instrumentele de inginerie financiară vor putea continua să investească în economia reală şi în anul 2016.

Totodată, procedurile ce gestionează modul în care proiectele pot fi etapizate pentru a continua din perioada de programare 2007-2013 în cea 2014-2020 au fost simplificate şi raţionalizate.

"Pot fi obţinute rezultate deosebite prin intermediul reglementărilor existente şi cu ajutorul grupului de lucru. Acesta din urmă furnizează soluţii specifice de ţară şi pe termen scurt pentru a sprijini statele membre să accelereze absorbţia fondurilor europene. Nu vom lăsa pe nimeni în urmă", a afirmat Creţu, adăugând că se observă deja progrese în implementarea programelor 2007-2013.