CE consideră necesară menţinerea stabilităţii cadrului normativ în materie penală

În perioada 19-21 mai a avut loc misiunea de evaluare a progreselor înregistrate de România în domeniile reformei justiţiei şi luptei împotriva corupţiei, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), reprezentanţii Comisiei Europene (CE) atrăgând atenţia asupra necesităţii menţinerii stabilităţii cadrului normativ în materie penală şi a susţinerii luptei împotriva corupţiei, arată un comunicat al Ministerului Justiţiei, remis azi redacţiei.

Reprezentanţii Comisiei Europene au fost primiţi astăzi de ministrul justiţiei, Robert Cazanciuc.

"În cadrul întâlnirii au fost abordate aspecte referitoare la implementarea noilor coduri, inclusiv stadiul adoptării de către Parlament a amendamentelor propuse de reprezentanţii sistemului judiciar şi ai forului legislativ, finalizarea planului de acţiuni aferent Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar, adoptată de Guvern la 23 decembrie 2014, implicarea sistemului judiciar în procesul de revizuire a Constituţiei, procedura de selecţie a şefilor parchetelor, recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni. La discuţiile referitoare la procedura de numire a şefilor parchetelor au participat şi preşedintele, precum şi vice-preşedintele CSM. Pe parcursul discuţiilor, ministrul justiţiei a apreciat onestitatea cu care se derulează dialogul cu Comisia Europeană, ilustrată inclusiv în intervenţiile pe care oficialii europeni le-au susţinut în Parlamentul European. La rândul lor, reprezentanţii CE au apreciat şi cu această ocazie progresele înregistrate de justiţia din România, dar au atras atenţia asupra necesităţii menţinerii stabilităţii cadrului normativ în materie penală şi a susţinerii luptei împotriva corupţiei", arată sursa.

Prezenta misiune de evaluare este prima misiune derulată de către Comisia Europeană în România în anul 2015. Pe parcursul celor trei zile, echipa de evaluare a avut întrevederi cu reprezentanţi ai Parlamentului, Curţii Constituţionale, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţiei Judiciare, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Curţii de Apel Bucureşti, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Agenţiei Naţionale de Integritate, Consiliului Naţional de Integritate.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni seară, că nu este de acord cu modificările la Codul penal şi Codul de procedură penală, apreciind că acestea sunt acte normative noi şi trebuie lăsate să funcţioneze un timp şi că el nu va accepta ca parlamentarii să facă modificări în interesul lor.

Plenul Senatului a adoptat, în 11 mai, amendamentul la Codul penal şi cel de procedură penală iniţiat de Ioan Chelaru, Cristiana Anghel şi Ovidiu Donţu, prin care "măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice", înlocuind sintagma de "suspiciuni rezonabile" din actuala lege.

Amendamentul, semnat de senatorii Cristiana Anghel (PC), Ovidiu Donţu şi Ioan Chelaru (PSD) la proiectul pentru modificarea şi competarea legii nr. 286/2009, privind Codul Penal şi a legii nr. 135/2010, privind Codul de Procedură penală- L95/2015 a fost adoptat cu 91 de voturi "pentru" de plenul Senatului, după ce săptămâna trecută legea a primit raport de admitere în comisia juridică.