Scrisoarea transmisă de Daniel Mariaschin, CEO al B'nai B'rith International, cea mai veche organizaţie evreiască, fondată la 1843, transmisă preşedintelui Klaus Iohannis, în care îşi arată "îngrijorarea faţă de bunăstarea şi dezvoltarea ţării", vine în contextul alegerilor prezidenţiale din 8 decembrie, informează G4Media.
Mariaschin evidenţiază în scrisoare că organizaţia pe care o reprezintă şi susţinătorii ei sunt îngrijoraţi de faptul că regimul criminal legionar, Garda de Fier, fondatorul acesteia Corneliu Zelea Codreanu şi dictatorul militar Ion Antonescu, autorul Holocaustului în România, sunt glorificaţi de Călin Georgescu (fără a-l menţiona explicit), candidatul pro-rus cu puternică retorică legionară în turul doi al alegerilor prezidenţiale. Georgescu a lăudat public atât pe Codreanu, cât şi pe Antonescu, considerându-i eroi.
Totuşi, Georgescu a încercat să-şi cureţe imaginea de antisemit între cele două tururi prezidenţiale, un demers care a stârnit critici acerbe din partea unui segment al alegătorilor care l-au susţinut pe 24 noiembrie, notează G4Media.
Mariaschin îi aminteşte preşedintelui Iohannis că organizaţia pe care o reprezintă a sprijinit ferm aderarea României la Uniunea Europeană şi la NATO după 1990, iar Comisia Wiesel, din care a făcut parte şi el, a jucat un rol esenţial în aceste procese de integrare ale ţării.
Însă organizaţia consideră că ascensiunea partidelor extremiste ultranaţionaliste şi susţinerea acestora de o parte semnificativă a societăţii indică faptul că aşteptările lor de integrare şi progres nu s-au materializat aşa cum se anticipa la acea vreme. Reprezentantul B'nai B'rith International adaugă că, în acest context, au contribuit o serie de factori care au creat un mediu favorabil pentru apariţia şi consolidarea unor candidaţi cu viziuni fasciste asumate, precizează G4Media.
Şi rabinul Andrew Baker, Director al Afacerilor Evreieşti Internaţionale în Comitetul Evreiesc American (American Jewish Committee) şi reprezentant personal al preşedintelui în exerciţiu al OSCE pentru combaterea antisemitismului, a transmis o scrisoare către preşedintele Klaus Iohannis şi ministrul de Externe Luminiţa Odobescu, exprimându-şi îngrijorarea faţă de discursul public al candidatului Călin Georgescu, potrivit unui document consultat de G4Media.
Andrew Baker, care a fost decorat atât de Klaus Iohannis, cât şi de fostul Traian Băsescu, le-a transmis celor doi oficiali români că discursul lui Călin Georgescu "alimentează flăcările antisemitismului, promovează revizionismul Holocaustului şi sfidează scopul esenţial al NATO".
Mai mult, într-o scrisoare transmisă Ministerului Justiţiei în 26 aprilie 2024 şi intrată în posesia G4Media şi Info Sud-Est, Daniel Mariaschin (CEO B'nai B'rith International) şi rabinul Andrew Baker (director pentru Afaceri Evreieşti Internaţionale, în cadrul Comitetului Evreiesc American) acuză Parchetul General că nu a dat curs mai multor plângeri transmise de Institutul "Elie Wiesel", notează G4Media.
În scrisoare se precizează: "În aprilie 2022, Vasile Zărnescu, un negator militant al Holocaustului, a fost condamnat la doi ani de închisoare (cu suspendare). Această sentinţă a fost apoi înlocuită cu un avertisment scris avertisment. În ciuda avertismentului, acesta şi-a reluat campania publică de negare a Holocaustului. Nu a existat niciun răspuns din partea Procurorului General.
În iunie 2022, procurorul general a fost sesizat să îl ancheteze pe autor, Cristian Troncota, pentru articolul său în care afirma că autorităţile române au protejat evreii în timpul Holocaustului, negând astfel Holocaustul din România. Nu a existat a existat niciun răspuns din partea Procurorului General.
De asemenea, în iunie 2022, Procurorului General i s-a cerut să investigheze site-ul incorectpolitic.com, care neagă sistematic Holocaustul şi răspândeşte propagandă antisemită. Această solicitare a fost reînnoită în noiembrie 2023. Nu a existat niciun răspuns din partea Procurorului General.
În februarie 2023, procurorul general a fost informat cu privire la platforma online https://radical-entorage.ro care vinde memorandumuri fasciste şi ale Gărzii de Fier memorabilia. Până în prezent, nu s-a primit nicio veste cu privire la vreo anchetă.
În martie 2023, procurorul general a fost informat cu privire la Marian Motocu care postează sistematic online mesaje rasiste, antisemite şi pline de ură inclusiv negarea Holocaustului. Până în prezent, nu a existat niciun răspuns.
În august 2023, o cerere suplimentară a fost trimisă Procurorului General referitoare la postările repetate pe YouTube ale lui Alexandru Amititeloaie şi Gica Manole în care aceştia neagă Holocaustul din România şi pogromul de la Iaşi şi promovează cultul lui Ion Antonescu. Nici în acest caz nu a existat niciun răspuns din partea Procurorului General".
Scrisoarea celor doi semnatari a fost trimisă Ministerului Justiţiei, cu menţiunea că România a fost condamnată de CEDO în aprilie 2024 pentru revocarea unor condamnări istorice legate de crime de Holocaust. Condamnările au fost anulate în urma rejudecării şi achitării, în anii 1990, a doi ofiţeri care fuseseră condamnaţi în anii 1950 pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii, în cazul Zăicescu şi Fălticineanu c. România (cererea nr. 42917/16).
Întrebat despre stadiul plângerilor menţionate şi măsurile dispuse de procurori în fiecare dintre cazuri, Parchetul General a răspuns pentru G4Media şi Info Sud-Est că există trei plângeri înregistrate, însă nu a oferit detalii suplimentare solicitate de jurnalişti. G4Media şi Info Sud-Est au documentat extensiv modul în care autorităţile încalcă legea, minimalizând rolul criminalilor de război din România anilor '40 şi au indicat 16 situaţii în care legea este încălcată flagrant.
În urma demersurilor G4Media şi ISE, au fost schimbate numele străzilor Ion Antonescu din Constanţa, Gheorghe Alexianu din Costineşti şi numele Liceului "Mircea Vulcănescu" din sectorul 4 Bucureşti.
Însă, există încă multe străzi, busturi şi alte monumente sau spaţii publice care păstrează numele unor criminali de război. Câteva exemple notabile în mari centre urbane includ o stradă cu numele lui Vulcănescu în Sectorul 1 din Capitală şi un bust memorial în Sectorul 2, iar în Cluj-Napoca, în 2017, primarul Emil Boc a retras un proiect de pe ordinea de zi prin care urma să fie schimbat numele străzii Radu Gyr, invocând cerinţele "societăţii civile".
O analiză realizată de G4Media şi ISE în 2022 a arătat că 96% dintre dosarele soluţionate în 2022 privind promovarea antisemitismului, ideologiei legionare şi a criminalilor de război au fost închise. Mai mult, unul dintre judecătorii care au soluţionat astfel de speţe a justificat una dintre ordonanţele de clasare emise de procurori.
O analiză RFI din 2023 arată, de asemenea, că din cele 82 de dosare pe care procurorii le aveau de soluţionat, 25% au fost clasate, iar restul au rămas nesoluţionate.
Această lipsă a dosarelor deschise de procurori privind propaganda legionară şi antisemitismul este semnificativă, având în vedere creşterea vertiginoasă a fenomenului antisemitismului şi a propagandei legionare în spaţiul public, în special pe reţelele de socializare. Acestea sunt susţinute chiar de liderii politici ai curentelor şi partidelor extremiste din România, scrie G4Media.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.12.2024, 22:28)
Evreii sa nu uite ca vreo 400000 de evrei au supraviețuit datorita romanilor.