CENTRUL DE SOLUŢIONARE ALTERNATIVĂ A LITIGIILOR ÎN DOMENIUL BANCAR: "Cererile de conciliere în relaţia cu finanţatorii s-au triplat"

• Alexandru Păunescu: "Cele mai multe cazuri sunt cele în care consumatorii se află în incapacitatea de a-şi susţine plata lunară a ratelor către bănci"

• "Cei care au accesat un credit în perioada 2005- 2007 sunt cei mai predispuşi la a nu-şi mai putea plăti ratele", spune Alexandru Păunescu

Numărul celor care au apelat la serviciile Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB) a crescut cu 140%, în primele nouă luni ale lui 2018, faţă de perioada similară a anului trecut, până la 1.580 de persoane, au precizat, ieri, oficialii CSALB în cadrul unei conferinţe de presă, subliniind că, dintre acestea, 862 de consumatori au depus la CSALB cereri conforme, de 3,2 ori mai mulţi faţă de perioada similară a anului trecut.

Alexandru Păunescu, membru al Colegiului de Coordonare al CSALB a precizat că, în condiţiile păstrării trendului actual al cererilor săptămânale înregistrate, se va depăşi pragul de 1.000 de cereri, până la finalul anului, aceasta fiind de fapt şi previziunea făcută de CSALB la începutul lui 2018.

Domnul Păunescu a adăugat: "Cele mai multe cazuri sunt cele în care consumatorii se află în incapacitatea de a-şi susţine plata lunară a ratelor către bănci, acesta fiind motivul principal pentru care vin la CSALB, într-un procent semnificativ.

Mai există o altă categorie, a consumatorilor care sunt capabili să plăteas­că ratele, dar care încearcă să negocieze cu banca prin intermediul CSALB, de cele mai multe ori aceştia negăsind un ecou din partea instituţiei de credit, în momentul în care s-au dus să încerce să negocieze (n.r. direct cu banca), pentru că băncile tratează cu prioritate clienţii cu probleme sociale".

Potrivit domnului Păunescu, cei care au accesat un credit în perioada 2005-2007, de boom economic, sunt cei mai predispuşi la a nu-şi mai putea plăti ratele, decât cei care au accesat un credit mai recent.

Reprezentanţii CSALB au arătat că, în urma negocierilor purtate cu băncile, 252 de cetăţeni ai ţării noastre au găsit o soluţie în primele nouă luni ale anului pentru problemele pe care le aveau, prin intermediul CSALB, faţă de 25 în aceeaşi perioadă din 2017.

"După primele nouă luni, am reuşit să înregistrăm câteva rezultate notabile: am trecut de pragul de 400 de dosare constituite şi 250 de dosare soluţionate, ceea ce demonstrează o creştere certă a activităţii CSALB şi, implicit, un grad de conştientizare şi de interes tot mai mari, la nivelul cetăţeanului, în ceea ce priveşte soluţionarea pe cale amiabilă a conflictelor cu băncile", a precizat Alexandru Păunescu.

Din totalul dosarelor soluţionate în primele nouă luni ale lui 2018, 90% au fost încheiate cu hotărâre, adică soluţia propusă de conciliator a fost acceptată de ambele părţi şi doar 10% prin încheiere, adică cel puţin una dintre părţi nu a acceptat soluţia propusă, iar restul dosarelor constituite se află în faza de analiză. Potrivit reprezentanţilor CSALB, acest lucru arată şi că instituţiile de credit încep să devină mai deschise, pe măsură ce încep să înţeleagă beneficiile concilierii.

În trimestrul al treilea al anului CSALB a înregistrat o creştere de 34% a numărului de dosare soluţionate, evoluţie influenţată şi de lansarea, în luna iulie, a aplicaţiei online prin care consumatorii pot trans­mite cererile către CSALB. Doar în ultima săptămână din septembrie au fost înregistrate 30 cereri conforme, dintre care 20 au fost formulate prin intermediul aplicaţiei, au arătat reprezentanţii CSALB.

Potrivit acestora, din numărul total de cereri conforme primite în perioada ianuarie - septembrie (862), un număr de 134 cereri au fost formulate prin intermediul aplicaţiei de pe site-ul Centrului.

CSALB este o entitate europeană, înfiinţată după transpunerea în legislaţia românească a Directivei 11/2013 a Comisiei Europene.

Consumatorii pot apela la CSALB pentru probleme diverse: dacă au popriri asupra sumelor exceptate de la executare; situaţii legate de bani alocaţi prin programe finanţate din fonduri europene; plăţi eronate sau probleme cu transferurile bancare; desfiinţări de depozite înainte de scadenţă sau alte probleme legate de depozitele bancare; situaţii referitoare la asigurări financiar-bancare sau la cardurile de credit.