CHRISTINE LAGARDE ÎN ROMÂNIA: "Ar fi păcat ca România să nu continue parteneriatul benefic cu FMI"

Parteneriatul dintre Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi ţara noastră s-a dovedit benefic din punct de vedere fiscal, consideră Christine Lagarde, directorul general al FMI. Domnia sa a adăugat că "ar fi păcat" ca ţara noastră să nu continue parteneriatul, pentru a consolida cadrul macroeconomic şi creşterea economică.

"Vreau să remarc faptul că avem un parteneriat de durată cu România şi a fost benefic din punct de vedere fiscal pentru că a restaurat stabilitatea pentru a genera investiţii, a restaurat încrederea în fundamentele economice ale ţării", a declarat Christine Lagarde, răspunzând întrebării dacă Fondul a fost un doctor bun pentru ţara noastră, având în vedere că oficiali ai FMI care au vizitat în trecut România au afirmat că instituţia este un doctor care administrează pastile amare pacienţilor.

FMI are vocaţia să i se solicite ajutorul de către ţări, atunci când acestea se confruntă cu situaţii dificile sau au nevoie de expertiza şi disciplina pe care acesta le oferă, a declarat şeful Fondului, în cadrul unei conferinţe prilejuite de vizita pe care a realizat-o în ţara noastră.

"Vom fi foarte încântaţi să ne continuăm discuţiile cu autorităţile pentru a ajuta la stabilizarea cadrului macroeconomic, care a fost restaurat cu mare eficienţă. Ştiu că nu a fost uşor, dar ar fi păcat să nu îl consolidaţi, să nu păstraţi acest cadru macroeconomic pentru a consolida creşterea economică, pentru a crea locuri de muncă, pentru a vă asigura că oamenii beneficiază de aceste eforturi", a mai susţinut Christine Lagarde. Domnia sa a adăugat că instituţia pe care o conduce nu impune niciun fel de tratament sau reţetă, doar negociază cu autorităţile, le respectă părerile, viziunile, pe care apoi le înaintează comunităţii internaţionale.

"Vom merge pe un drum pe care l-am ales împreună", a conchis Christine Lagarde.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la întâlnirea cu directorul general FMI, că ţara noastră are nevoie să fie asistată încă doi ani, arătând că autorităţile au reuşit să finalizeze al doilea acord cu Fondul, deşi au fost câteva probleme, dar au fost depăşite.

Şeful statului a afirmat că economia privată performează, în timp ce economia ce aparţine statului este "un dezastru", arătând că unul dintre principalele probleme este managementul neperformant.

• Reformele din companiile de stat vor fi incluse în noul acord cu FMI al ţării noastre

Ţara noastră a realizat progrese considerabile în domeniul fiscal, al sănătăţii şi în sectorul energetic pe parcursul ultimelor două acorduri cu FMI, dar în privinţa companiilor de stat sunt necesare mai multe măsuri, care vor fi incluse în viitorul acord, a declarat Christine Lagarde.

"Ce are România? Aveţi un capital uman extraordinar, surse de energie, finanţare disponibilă care trebuie fructificată şi administraţie care poate fi eficientizată. Aţi progresat mult şi dacă mă uit la parteneriatul dintre FMI şi România văd lucruri bune. Performanţă mai ales în domeniul fiscal, al sănătăţii, în sectoarele de energie", a afirmat domnia sa.

Directorul general al FMI a arătat că în privinţa companiilor de stat sunt necesare mai multe reforme pentru a se ajunge la productivitatea maximă, pentru a beneficia de întreg potenţialul uman şi tehnic din aceste societăţi.

"Acest set de reforme va face parte din noul program", a subliniat domnia sa. Christine Lagarde a apreciat progresele ţării noastre în sectorul energetic, prin liberalizarea preţurilor la energie, care, în opinia sa, urmează să îşi arăte roadele pe termen lung, oricât de dureros pare pe termen scurt.

"Sunt şi alte reforme care să vă ajute să fiţi mai competitivi şi România va avea o creştere mai mare, o creştere economică cu incluziuni şi aici mă gândesc la transport, la infrastructură. Banii trebuie să fie folosiţi bine pentru a ne asigura că toţi actorii folosesc bine banii", a afirmat directoul general al FMI.

Îmbunătăţirea climatului investiţional, care să nu fie orientat doar către sectorul privat, înseamnă creşterea capacităţii ţării noastre de a folosi eficient şi la timp fondurile europene, cu o bună guvernanaţă pentru a da roade şi pentru a ajusta nevoile de finanţare cu cheltuielile care se realizează, potrivit domniei sale.

"Viitorul României este un viitor împărtăşit de o generaţie de tineri, cărora trebuie să le daţi un viitor pe care trebuie să-i ajutaţi să dea formă viitorului lor. Dacă vă uitaţi, problemele nu sunt specifce doar României. Există, consider eu, o discriminare aici. Tinerii respectivi care nu au acces la piaţa muncii aşa cum ar trebui să aibă. Avem peste 20% dintre tineri în şomaj, iar această situaţie este un strigăt al tinerilor către noi toţi", a arătat domnia sa.

• "Statul ar trebui să se implice mai mult şi să garanteze creditele pentru IMM-uri"

Statul ar trebui să se implice mai mult şi să garanteze creditele pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) şi pentru alte sectoare care nu par "aşa prietenoase la risc" cum ar dori băncile, a mai declarat Christine Lagarde.

"Am vorbit aseară (n.r. luni) despre programele Viena 1 şi Viena 2, poate va fi nevoie şi de Viena 3, este un lucru care va fi discutat de parteneri. Viena 1 a funcţionat bine, iar Viena 2 a funcţionat nu aşa de bine. Cred că sunt şi alte forţe care trebuie implicate, participarea statului care ar trebui să garanteze creditele pentru IMM-uri, dar şi pentru alte sectoare care nu par aşa prietenoase la risc cum ar vrea băncile. Vor mai fi câţiva ani până când băncile vor constitui acele fonduri tampon", aprecizat domnia sa. Şeful FMI a arătat că nu trebuie să aibă loc o capitalizare prea rapidă a băncilor pentru Basel III, iar statul trebuie să se implice mai activ pentru a contribui la reducerea acestor riscuri.

"Această cultură ar trebui să minimizeze riscurile din economia reală şi să pună banii băncilor în ceea ce înseamnă economie reală şi mai puţin în produse sofisticate", este de părere Christine Lagarde.

Directorul general al FMI susţine că reformarea pieţelor financiare trebuie să continue, astfel încât acestea să fie transparente, reglementate eficient şi supravegheate comprehensiv. "Aceştia sunt cei trei parametri care, consider eu, ne arată că pieţele financiare servesc economia şi că nu operează de capul lor. Şi nu suntem încă acolo", a afirmat domnia sa.

Christine Lagarde susţine că datoria publică a ţării noastre se plasează la un nivel care nu reprezintă un motiv de îngrijorare. "Sunt tentată să spun că atunci când există datorii prea mari ne plângem, însă dacă datoria este redusă şi încă foarte eficient a fost redusă, dacă sunteţi la 40% datorie din PIB nu m-aş plânge prea mult. Această dezintermediere publică are un curs, este un lucru bun şi care nu va duce la o datorie publică mare. Luând în considerare previziunile noastre România a trecut deja prin procesul de dezintermediere de ceva timp şi acum trebuie să treacă la finanţare, mai ales în sectorul privat", a afirmat şeful FMI.

• Exporturile, cererea internă şi investiţiile - cele trei locomotive economice ale ţării noastre

Exporturile, cererea internă şi investiţiile sunt cele trei locomotive care ar trebui să alimenteze creşterea economică a ţării noastre, pentru că dependenţa de un singur motor de creştere poate determina dezechilibre greu de stabilizat, afirmă Christine Lagarde. Domnia sa a precizat: "Abordarea mea despre creşterea economică este relativ simplă, aceasta este alimentată de trei locomotive diferite: una externă, care pentru România a fost foarte activă mai ales în prima parte a anului, consumul intern şi cheltuielile de capital în formă de investiţii. Luând în calcul nivelul de dezvoltare a economiei româneşti, aceasta poate fi susţinută de toate cele trei locomotive şi să nu fie dependentă doar de un singur motor, pentru că s-ar putea crea dezechilibre care ar fi greu de stabilizat".

În opinia directorului general al FMI, consolidarea fiscală şi creşterea economică nu se exclud mutual, Christine Lagarde menţionând însă că este nevoie de "decidenţi de politici foarte serioşi" şi obiective pe termen mediu.

"Dacă investitorii au sentimentul că decidenţii de politici sunt foarte serioşi în consolidarea fiscală şi văd obiective stabilite pe termen mediu şi un drum cum se ajunge acolo, o ancoră, acest lucru va alimenta investiţiile necesare, care vor contribui la creşterea economică. Dacă ai creştere, consolidarea fiscală este mai uşoară decât dacă nu ai creştere, este un principiu circular şi se pare că România s-a angajat în acest principiu şi-mi doresc să continue", a afirmat domnia sa. Oficialul FMI a arătat că investiţiile în educaţie, în traininguri profesionale sunt investiţii eficiente şi trebuie făcute toate eforturile pentru a nu se tăia aceste cheltuieli. În rest, orice cheltuială trebuie analizată cu atenţie, a subliniat Christine Lagarde.

Directorul general al FMI încheie marţi o vizită de două zile în ţara noastră, iar miercuri o misiune a Fondului urmează să vină la Bucureşti pentru discuţii privind un nou acord.

Acordul ţării cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri.

Consiliul Director al FMI a avizat, la sfârşitul lunii trecute, ultimele evaluări ale acordului cu ţara noastră. Înţelegerea ar fi trebuit să se încheie la finele lui martie, însă Guvernul a obţinut o prelungire de trei luni, astfel încât să finalizeze listarea a 15% din acţiunile Transgaz, să selecteze intermediarul pentru oferta publică iniţială (IPO) pentru 15% din titlurile Complexului Energetic Oltenia (CEO), să desemneze câştigătorul licitaţiei pentru vânzarea pachetului majoritar la CFR Marfă, precum şi să reducă arietatele bugetului de stat sub 20 de milioane de lei şi pe cele ale autorităţilor locale sub 300 de milioane de lei.