Cine va câştiga alegerile locale?

Nu e o întrebare cu un răs­puns simplu. Depinde care este criteriul pe care îl avem în vedere. Dacă e să ne referim la "votul politic", acesta este indicat, în principiu, de numărul de voturi pentru mandatele de consilier local şi de consilier judeţean. Aici, procentele obţinute de partide vor fi în zona celor indicate de sondajele de opinie şi de rezultatele obţinute la euro-parlamentare. Presupunând că aceste tendinţe vor fi confirmate, PSD va pierde poziţia de principal partid politic în beneficiul PD-L. Dacă la alegerile locale din iunie 2004 PSD a obţinut circa 33% din voturi, acum probabil va obţine cu o treime mai puţin. Pentru PD-L, în schimb, alegerile locale vor fi un indicator al succesului (sau insuccesului) fuziunii cu PLD. Orice procent peste 29% va fi o confirmare a strategiei de unificare a forţelor de dreapta.

Aşadar, va fi PD-L câştigătorul alegerilor locale din 2008? Cum nu se pune acum problema formării unei noi majorităţi guvernamentale, e irelevant din punct de vedere al aritmeticii parlamentare dacă PD-L obţine sub 40-45%. Dar ar fi un semnal pentru adversarii săi pentru a începe negocierea unor alianţe politice în vederea alegerilor generale.

Dacă aflarea câştigătorului acestor alegeri s-ar putea să fie mai dificilă, e aproape sigur cine le va pierde. O comparaţie precisă cu localele din 2004 este dificilă, pentru că nu toate partidele şi alianţele de atunci candidează acum. În afară de PSD, cea mai semnificativă pierdere o va înregistra PRM, al cărui vot politic probabil se va înjumătăţi, şi PC, care va obţine chiar mai puţin de jumătate din scorul obţinut de PUR în 2004. Cât despre UDMR, e interesant de văzut cât vor obţine candidaţii săi din circumscripţiile în care vor candida alături de UCM.

Din punct de vedere al numărului de primari, s-ar putea ca tot PSD să fie în frunte (54% din numărul total de mandate de primar în 2004). Dacă şi această tendinţă se va confirma, atunci actuala conducere a PSD ar putea să exploateze rezultatul pentru a-şi proteja influenţa în partid, în condiţiile în care contestatarii îi vor reproşa scăderea puternică a scorului, faţă de alegerile de acum patru ani. Datorită dis­tribuţiei voturilor pentru socialişti, aceste mandate sunt însă de regulă, din punct de vedere strict administrativ, mai puţin importante decât cele obţinute de partidele gen PD-L, cu o bază urbană importantă. Altfel spus, e o diferenţă între primăria din Braşov şi aceea de la Copăcenii din Deal. Alegerile din 2004 vor consolida, aşadar, percepţia asupra PSD ca un partid predominant rural.

Interesant este însă ce se va întâmpla la nivelul şefilor de consilii judeţene. Aici este pentru prima dată când vom vota direct, într-un sistem al majorităţii relative ("votul englezesc"). În acest caz sunt avantajate primele două partide mari şi e de aşteptat ca PD-L şi PSD să îşi împartă majoritatea şefiilor consiliilor judeţene. E dificil de anticipat care va fi distribuţia finală a mandatelor, mai ales pentru că nu avem istorii electorale la acest capitol. Putem însă specula ca probabil că PD-L şi PSD vor câştiga un număr comparabil de mandate. În 2004, PSD a avut o majoritate în 21 de judeţe, faţă de 17 ale grupării PD-PNL. Dacă şi acest scenariu se va confirma ar fi o nouă dovadă a declinului PSD relativ la alegerile din 2004.

Alt criteriu important va fi numărul mandatelor din oraşele mari, importante simbolic. Dacă judecăm după criteriul profilului electoratului său, PD-L ar trebui să îşi adjudece aici o mare victorie, cu numeroase mandate importante în reşedinţele de judeţ. Dar alegătorii de dreapta sunt mai volatili şi mai greu de mulţumit decât aceia ai stângii, astfel încât s-ar putea să asis­tăm la unele surprize. Una dintre acestea s-ar putea să fie aceea a scorului inde­pendenţilor (presupuşi sau reali).

Am lăsat la urmă consideraţiile despre PNL, pentru că acest partid se află într-o situaţie mai specială. În 2004, a obţinut circa 16% din "voturile politice", la care ar trebui să se adauge şi o parte din cele 5% obţinute de nou-înfiinţata Alianţă D.A. în cele zece oraşe unde aceasta a depus liste comune. Acum e probabil că va obţine cu o treime mai puţin. Situaţia nu ar fi atât de dificilă dacă PNL ar avea un aliat politic cert, cum a avut în 2004. Acum însă, izolarea şi declinul PNL, accentuate şi de o deplasare a centrului său de greutate electorală spre zonele rurale, vor duce la scăderea masivă a influenţei sale politice, mai ales datorită incapacităţii de a câştiga primării mari şi preşedinţii ale consiliilor judeţene. Pentru un partid aflat la guvernare, care a cheltuit cu disperare din buget pentru a face pomeni electorale, va fi o lovitură grea înainte de alegerile generale. Iar concluzia mea e mai degrabă etică decât politică: dacă vreţi să vedeţi ce crede Dumnezeu despre bani, uitaţi-vă la cei cărora El le-a dat cât nu pot duce.