CIPRIAN TELEMAN, MINISTRUL CERCETĂRII, INOVĂRII ŞI DIGITALIZĂRII: "Primăriile nu vor să se înscrie în ghişeul.ro pentru că pierd contactul cu alegătorii"

Doar 400 de primării din România, din peste trei mii, sunt înscrise în ghişeul.ro, iar unul din motivele principale pentru care se refuză înscrierea în platformă este faptul că primarii sau funcţionarii din instituţii se tem că vor pierde contactul cu alegătorii, a declarat, ieri, Ciprian Teleman, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, în cadrul unui eveniment organizat de PwC România. Teleman a mai spus, printre altele, că este nevoie la nivel naţional de seturi de date pe baza cărora instituţiile să genereze politici publice.

Teleman a afirmat: "De exemplu dorim să ştim populaţia între 18 şi 30 de ani care suferă de diabet, care e în şomaj sau care nu s-a vaccinat. În momentul de faţă, ca să obţii setul acesta de date... E aproape imposibil. Durează luni şi nu mai ai ce să faci cu ele când le-ai obţinut. În ţări care au implementate arhitecturi de date durează între trei şi cinci zile pentru a obţine un astfel de set de date. Vorbim de ţări avansate din punctul de vedere al digitalizării. Mă rog, (există) aprobări şi instituţii şi aşa mai departe, dar totuşi în trei zile poţi avea (aceste date). Aici va fi alocarea cea mai consistentă (din PNRR), pe definirea acestei arhitecturi şi susţin ferm faptul că nu trebuie să inventăm ceva. Ar trebui să apelăm la cei care au făcut asta şi au rezultate incontestabile, validate de practică. Va trebui să consultăm piaţa să vedem cine a făcut aşa ceva pentru că nu avem timp de experimente sau croşetări. Dacă acest lucru îl facem greşit totul va fi greşit mai departe pentru că de el se leagă acele centre de date ale instituţiilor statului. În esenţă, întregul ecosistem are nevoie de conectivitate pentru că fără a avea acoperire nu putem avea educaţie digitală în şcoli, dacă nu avem internet. Nu putem monitoriza mediul dacă nu avem conectivitate. Nu putem avea administraţie digitală dacă primăriile nu sunt legate. Asta ar fi una dintre condiţii, după aceea vin restul, înfrângerea barierelor. Vorbeam cu cei de la ghişeul.ro: sunt doar 400 de primării înscrise în platformă. Ok, acoperă 50% din populaţie, dar doar 400 de primării din trei mii şi ceva. Şi am întrebat care sunt motivele. Primul a fost unul la care nu m-aş fi gândit în niciun fel: primăriile, dacă s-ar înscrie în ghişeul.ro, primarii sau funcţionarii de acolo ar pierde contactul cu alegătorii, contactul personal. Nu m-aş fi gândit niciodată că asta poate să fie o barieră (în faţa digitalizării). Sau un alt exemplu: zilele trecute m-am întâlnit cu un antreprenor care dă anumite certificate pentru instituţiile statului, pentru că este autorizat. Una dintre instituţii refuză semnătura electronică. De ce? Pentru că 80.000 de oameni vin şi bat la uşă să-şi ia acea autorizaţie. O să văd ce pot să fac. E absurd lucrul acesta".

Potrivit, ministrului, alocarea prin planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR) pe investiţii în digitalizare până în 2026 este de 4 miliarde de euro. Teleman a spus că modul în care sunt privite datele trebuie să se schimbe la nivelul administraţiei publice.

"În momentul acesta, noi, ca guvern, ar fi trebuit să avem date despre digitalizare, ce s-a întâmplat (în 2020). Nu le avem, nu avem nişte date, credibile, care să poată fi furnizate în timp real. Este o paradigmă care trebuie schimbată, felul în care privim datele. E una din componentele cheie ale transformării digitale. Dar vedem că comerţul electronic a crescut, favorabilitatea serviciilor digitale pentru cetăţeni a crescut, m-am uitat pe statisticile de utilizare ale ghişeului.ro şi suntem la vârfuri care nu au fost atinse niciodată, avem record de utilizare, ceea ce înseamnă că începem să digerăm mai bine comportamentul digital. Cred că trendul se va accentua de la sine pentru că e până la urmă vorba despre un proces de adopţie, acest proces are nişte segmente foarte clare. Sunt şi unii care vor opune rezistenţă până în pânzele albe, cu ceva intermediari. (...) Ar părea că am avut catalizator această criză astfel încât adopţia să treacă această prăpastie. Un turnesol bun pentru ce va urma", a afirmat Teleman.

Ministrul a mai precizat că procesul digitalizării are o perspectivă de 10 ani de zile şi că statul este un actor colectiv compus din fel de fel de entităţi care, din păcate, în acest moment, nu se raportează cum trebuie la cetăţean.

"Din funcţionari, din administraţie publică locală, judeţeană şi centrală, din guvern... Pentru foarte mulţi oameni din spaţiul acesta al administraţiei digitalizarea este un fel de tesaract, acele cuburi unul într-altul care exprimă într-un fel a patra dimensiune. Adică şi-o imaginează dar nu neapărat o percep. Şi ăsta cred eu că este un lucru care trebuie rezolvat foarte repede, să avem această claritate despre ce înseamnă informatizare, ce înseamnă digitalizare, transformare digitală. Pentru că lucrurile acestea sunt clare în mintea unor foarte puţine colegi din mediul public. După clarificarea semanticii cred că lucrurile ne vor fi mai uşoare. Cum o vedem de la Ministerul Digitalizării, vedem procesul transformării digitale cu o perspectivă de 10 ani de zile în care o să vedem efectele unor schimbări de paradigmă. Este important felul în care privim datele. În ziua de azi se generează cantităţi uriaşe de date care practic nu sunt valorificate. Apoi, felul în care ne raportăm la utilizatorul nostru final care este cetăţeanul: modul clasic de comunicare pe care îl practică administraţia este să gândească o comunicare către un singur individ, doar că în ziua de azi indivizii sunt super interconectaţi. Când te adresezi unui om te adresezi tuturor cercurilor din care el face parte. (...) Statul ar trebui să-şi redefinească modul în care comunică. Apoi, despre modul în care percepem valoarea: vedeţi că valoarea unui produs se degradează de la o săptămână la alta. Noi avem aplicaţii guvernamentale de 10 ani de care nu s-a atins nimeni. Noi aşa vedem transformarea digitală: schimbarea unor paradigme şi în noul Ministerul al Digitalizării vom avea o direcţie de politici care să ţintească exact aceste schimbări de paradigmă. Tehnologia este suportul acestor lucruri dar noi încercăm să vedem lucrurile un pic mai departe. Adică să putem oferi suport şi pentru această educaţie digitală fără de care nu o să avem adopţie", a spus Ciprian Teleman.

Acesta a mai afirmat că antreprenorii vor fi cei mai mari consumatori de digitalizare.

"Pot să spun, pentru că vin din mediul privat, că antreprenoriatul la noi s-a dezvoltat în ciuda statului, nu cu ajutorul lui. Acum, dacă am reuşi să deblocăm ... şi în business dar şi în administraţie de multe ori managerii îşi încurcă oamenii. Îi împiedică să genereze valoare. Asta ar trebui să facă statul. Să nu-şi mai împiedice antreprenorii să creeze valoare şi mai mult decât atât să-i ajute prin instrumente digitale. Vedem administraţiile fiscale, faptul că consumul acesta de timp, de a te plimba... acel timp ar putea fi transformat în valoare economică dacă antreprenorii l-ar putea folosi pentru business-urile lor. Cred că acolo va fi cea mai mare creştere. Şi aici vorbim defapt despre ce ar trebui să reprezinte cea mai consistentă parte a unei economii. Ori, la noi, este încă şubredă, cu picioare subţiri", a afirmat ministrul.

• Sergiu Oprescu, Alpha Bank: "Am trecut de acel aşa-numit «point of no return»"

Sergiu Oprescu, preşedintele executiv al Alpha Bank şi şeful Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), a afirmat că România a trecut de punctul din care nu mai poate da înapoi în privinţa digitalizării administraţiei.

"În aviaţie, în momentul decolării, există acel aşa-numit «point of no return». Este punctul de la care pilotul ştie că nu mai are altă opţiune decât să tragă de manşă să decoleze pentru că altfel nu mai poate opri pe pistă. Eu cred că ceea ce s-a întâmplat în perioada de pandemie este că din punct de vedere al digitalizării cu toţii am conştientizat că am trecut de acest point of no return şi ştim că trebuie să decolăm. Asta s-a întâmplat atât la nivelul societăţii cât mai ales la nivelul unor segmente ale economiei şi cred că sistemul bancar este în prima linie din acest punct de vedere. Cam toate băncile din România au realizat programe transformaţionale, programe care presupun defapt o digitalizare a serviciilor pe care le au. Se investeşte masiv în acest moment în segmentul digitalizării atât al relaţiei pe care trebuie să o ai cu clientul cât şi al digitalizării pe care doreşti să o provoci la nivelul societăţii, la nivelul interacţiunii dintre business şi administraţie. Cred că sunt trei elemente importante pe care ar trebui să le avem în vedere pentru anul 2021: un prim element este acesta legat de atragerea şi utilizarea cu cap a fondurilor europene care există ca să putem face această reconstrucţie a economiei şi societăţii; al doilea element este cel legat de digitalizare şi se spunea că nu stăm bine din perspectiva acelui indicator, DESI - din păcate, chiar dacă suntem pe locul 26 din 28 nu avem decât pe un singur segment o anumită valenţă superioară şi acel segment era legat de conectivitate. Dacă ne uităm în dinamică vedem că dacă în acum 4-5 ani eram pe locul patru, astăzi suntem pe locul 11 şi pe acest segment. Adică celelalte ţări fac avansuri mai rapide şi noi pierdem convergenţă chiar şi pe acest subcriteriu care era important pentru noi pentru că ne ajuta la medie. Pe de altă parte, cred că a fost un semnal de trezire la nivelul societăţii în materie de digitalizare. (...) Digitalizarea în sine poate să contribuie la creşterea economică a României. Şi poate să contribuie cu câteva puncte procentuale semnificative la PIB, anual, pe următoarea perioadă de timp. (...) Al treilea element este legat de intermedierea financiară şi cum vom avea grijă ca această intermediere financiară să aibă o dinamică pozitivă în anii care urmează astfel încât să contribuie direct la creşterea economică din România. Intermediere financiară fără o digitalizare a serviciilor bancare, în clipa de faţă, aproape nu se mai poate fi concepută. Ele sunt direct şi intrinsec legate între ele", a spus Oprescu.

Totodată, Ionuţ Simion, contry managerul PwC România şi în acelaşi timp preşedintele Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham), a spus că România are infrastructura necesară care să sprijine reforma digitală.

"Din păcate, când vine vorba despre România, indicele european privind societatea digitală nu ne plasează într-un loc foarte onorant, suntem abia pe locul 26 din 28 de ţări membre ale UE, aici era inclusă şi Marea Britanie care a ieşit din UE. Deşi acest lucru se întâmplă în condiţiile în care România are nişte rezultate foarte bune în ceea ce priveşte infrastructura şi conectivitatea. Din păcate, competenţele sau digitalizarea serviciilor publice şi competenţele digitale ale cetăţenilor României sunt cele care ne trag în urmă. România are infrastructura necesară ca să suporte această reformă digitală, această transformare digitală a economiei şi societăţii româneşti, dar are nevoie de progrese semnificative în ceea ce priveşte implementarea diferitelor iniţiative şi proiecte care formează ceea ce noi numim strategia privind digitalizarea României", a spus Simion.