Comisia Europeană ne solicită reducerea numărului de taxe

• România este ţara cu cele mai multe taxe din UE

Comisia Europeană a identificat în România 113 taxe, cele mai multe din Uniunea Europeană, şi a solicitat autorităţilor noastre reducerea semnificativă a numărului acestora, a anunţat, ieri, comisarul european Leonard Orban, aflat într-o vizită la Bucureşti. Comisia a apreciat că reducerea fiscalităţii va duce la o combatere mai eficientă a birocraţiei şi va contribui la dezvoltarea mediului de afaceri.

Leonard Orban a explicat: "În evaluarea Comisiei Europene există 113 taxe în România, iar Comisia consideră că este cel mai mare număr de taxe existent în Europa. Una dintre solicitările în ceea ce priveşte strategia Lisabona a fost reducerea semnificativă a acestor taxe, pentru că sunt unele taxe care constă mai mult colectarea lor decât ceea ce se aduce".

Potrivit NewsIn, Comisarul nos­tru european a arătat că "Executivul" de la Bruxelles este hotărât să combată tot ceea ce înseamnă birocraţie şi să ajute mediul de afaceri, argumentând că "mai ales în această perioadă de criză sunt necesare măsuri pentru a sprijini companiile".

• Bruxelles-ul ne recomandă un cadrul fiscal consolidat

În condiţiile unui posibil acord de finanţare externă, Orban a sugerat că accentul va cădea asupra consolidării politicilor bugetare şi a instituirii unui cadru fiscal consolidat pe termen mediu şi lung.

Ieri, comisarul a fost audiat de către Comisia de afaceri europene din Parlament.

Deşi nu a dorit să comenteze detaliile unui posibil acord de împrumut extern, Orban a indicat punctele asupra cărora UE a atras atenţia.

Comisarul a explicat: "În momentul de faţă, punctul de vedere al Comisiei Europene este foarte clar. Toate documentele Comisiei privind politica bugetară şi fiscală arată că este necesară o consolidare a politicii bugetare şi, de asemenea, instituirea unui cadru fiscal consolidat pe termen mediu şi pe termen lung".

Orban a reamintit că Bruxelles-ul a atras atenţia, în nenumărate rânduri, cu privire la posibilitatea existenţei unor riscuri bugetare.

"Comisia, de exemplu, în raportul privind programul de convergenţă pentru România, a arătat că sunt necesare măsuri mai prudente de politică bugetară\", a subliniat oficialul european.

Orban a mai precizat că parlamentarii din Comisia de afaceri europene au dorit să ştie în ce măsură UE poate să sprijine statele care solicită acest împrumut.

"Am explicat care sunt procedurile, am arătat faptul că există în acest moment o solicitare oficială de la autorităţile române, procedurile sunt în curs şi vor trebui să fie definitivate", a continuat Orban.

Întrebat de ce România se numără printre puţinele state din zona non-euro care apelează la fondurile de ajutor ale UE, Orban a sugerat că ar putea urma şi alte state.

Comisarul a declarat: "La nivel UE, România este al treilea stat care a făcut un demers oficial din acest punct de vedere. Prima dată a fost Ungaria, apoi Letonia. Dacă vor fi şi alte state, rămâne de văzut".

În ceea ce priveşte o posibilă susţinere financiară la nivel european a unor filiale de bănci din zone mai grav afectate de criză, Orban a precizat că va fi analizat fiecare caz în parte.

"În privinţa discuţiei bănci mamă- bănci filială, s-a stabilit de o manieră informală că sprijinul va veni pe bază individuală, caz cu caz, şi că UE va interveni pentru statele care vor solicita acest lucru, dar fără a acţiona într-o manieră globală, ci luând decizia după fiecare caz în parte", a menţionat comisarul.

• Perspectiva de creştere economică a României ar putea fi revizuită "în jos"

Pe de altă parte, domnia sa a mai anunţat că Bruxelles-ul va revizui în scurt timp previziunile economice, iar cea pentru România, ar putea fi "mai pesimistă" decât cele 1,8% prevăzute pentru creşterea economică, existând posibilitatea ca această prognoză să fie ajustată în minus.

Leonard Orban a explicat: "Ultima previziune existentă a Comisiei arată că economia României ar putea creşte undeva la 1,8%. Există semne de întrebare dacă nu cumva următoarea previziune ar putea fi mai pesimistă, nu numai în ce priveşte România, ci întreaga regiune. Există posibilitatea ca această previziune, pentru România să fie ajustată în jos". Comisarul a mai criticat în numele UE şi politicile bugetare ale ţării noastre, recoman­dând mai multă prudenţă.