GAMBLING Cluburile de poker - o noutate pe piaţa de gambling

Reporter: Ce trenduri au avut, în ultima vreme, sectoarele pieţei de gambling?

Cristian Pascu: Piaţa de gambling şi-a continuat şi în 2013 evoluţia diferită pe tipuri de joc de noroc, astfel că, dacă la cazinouri life avem în continuare un trend descrescător ca număr de locaţii la nivel de Bucureşti şi ţară, jocul de bingo în sală se află pe un trend staţionar, bingo prin Tv este din nou legiferat şi avem deja operatori licenţiaţi, numărul de agenţii de pariuri este în creştere, iar numărul de slot-machine şi de locaţii în care acestea sunt amplasate au cunoscut o evoluţie crescătoare.

Ca noutate, avem apariţia unei noi categorii - cluburile de poker.

Situaţia expusă este reprezentativă doar din punct de vedere numeric, întrucât, în ceea ce priveşte încasările, industria este încă afectată de recesiunea economică, populaţia, în marea ei majoritate, neavând suficient buget disponibil din care să aloce o cotă semnificativă acestui tip de activitate recreaţională, iar cumulat cu taxarea din domeniu, mărită substanţial de la jumătatea anului 2009, rezultă o profitabilitate la limită pt majoritatea operatorilor care depun mari eforturi pentru a rămâne în bussines.

Reporter: Cum caracterizaţi concurenţa din piaţa de profil?

Cristian Pascu: Concurenţa din piaţă a impus companiilor din domeniu o abordare competitivă pentru a-şi atrage jucătorii. Miza pe o piaţă deja saturată ca ofertă se pune nu numai pe înnoirea echipamentelor, dar şi pe serviciile care pot face diferenţa şi pot aduce şi menţine clientela în locaţia ta mai mult decât în cea a concurenţei din vecinătate. Trebuie ţinut cont de nevoia de socializare, entertainment, dar şi de adrenalină a jucătorilor, care trebuie permanent recompensaţi prin diverse acţiuni promoţionale.

Reporter: Ce venituri înregistrează operatorii de jocuri de noroc?

Cristian Pascu: Dacă ne referim la indicatorul internaţional acceptat, sumele rămase la organizatori după plata premiilor către jucători - GGR (Gross Gaming Revenue) -, care reprezintă venitul organizatorilor de jocuri de noroc, am putea vorbi, la nivelul anului 2013, de o cifră estimativă pentru sectorul de slot-machine de circa 450 de milioane de euro, iar la bingo, în sală, de aproximativ 6 milioane de euro.

În orice caz, aici am putea menţiona fenomenul insuficient controlat de evaziune fiscală, practicat chiar de unii operatori licenţiaţi, prin plata parţială a taxelor trimestriale datorate sau doar prin plata primei tranşe la valoarea corectă, pentru ridicarea autorizaţiei, urmată de diminuarea artificială a obligaţiei de plată până la încetarea totală a plăţilor înainte de termenul stabilit de un an.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre noi investiţii şi/sau exit-uri în acest domeniu?

Cristian Pascu: În permanenţă există mişcare în piaţă şi între actorii ei - operatorii de jocuri. La nivelul celor circa 420 de firme care operează doar în domeniul sloturilor, există operatori cu tradiţie şi istorie chiar şi de peste 20 de ani în activitate, alături de mai noii veniţi după anul 2000, cum ar fi cele mai multe firme multinaţionale care au apărut şi investit în ţara noastră după aceşti ani. De asemenea, trebuie menţionat şi fenomenul dispariţiei de pe piaţă a aproximativ 800 de firme de mărime mică şi medie, ca urmare a noilor taxe şi reglementărilor introduse prin OUG 77/2009. Insolvenţe semnificative şi falimente sau retrageri de pe piaţă au avut loc în sectorul cazinourilor, dar putem menţiona şi apariţii curajoase de firme noi, atât în sectorul de slot-machine, cât şi în cel de pariuri sportive.

Reporter: Ce-i lipseşte acestui sector?

Cristian Pascu: Necesităţile sunt determinate de unele prevederi legislative actuale neaplicabile în practică, iar pentru aceasta s-a lucrat intens în vederea elaborării unor amendamente de corectare, agreate în mare măsură de ambele părţi - industrie şi autorităţi.

Reporter: Ce ar trebui să se modifice la actualul cadru legislativ?

Cristian Pascu: Principala măsură necesară ar fi scoaterea din Codul fiscal a taxei reintroduse din 2008, neexistente nicăieri în lume, de 25% pe venitul jucătorului la slot-machine şi cazinou. Biletele de intrare, o altă invenţie din 2011, care aduce mai multe prejudicii desfăşurării activităţii decât beneficii la bugetul de stat, alungă jucătorii din sălile cu slot-machine, şi aceasta trebuind eliminată pentru a atinge o normalitate legislativă. De asemenea, îndepărtarea barierelor artificial introduse prin OUG 77/2009 referitoare la numărul de aparate pe locaţie, prevedere care i-a afectat în principal pe operatorii mici şi mijlocii, în marea lor majoritate autohtoni, reprezintă un alt deziderat asupra căruia s-a agreat.

Reporter: În acest context, cum caracterizaţi noul proiect legislativ iniţiat de ONJN?

Cristian Pascu: La slot-machine şi cazinou aveam de mult aşteptarea legitimă de corectare a ceva neaplicabil. Ceea ce putem cuantifica, monitoriza şi impozita, fără să frustrăm jucătorul, este reprezentat de premiile tip jackpot şi tombole, care vor rămâne, ca şi până acum, impozabile pentru persoanele fizice câştigătoare ale acestor categorii de premii. Videoloteria a fost trecută la acelaşi statut de scutire pentru a nu crea o concurenţă neloială între echipamentele de tip slot-machine şi terminalele de videoloterie, pentru pariurile sportive s-a găsit o variantă de impozitare alternativă care aduce bani la buget şi nu defavorizează în aceeaşi măsură jucătorul, iar cluburile de poker şi jocurile online nu se pot dezvolta cu menţinerea prezentei impozitări.

Reporter: Ce efecte va avea în piaţă aplicarea acestor prevederi legislative?

Cristian Pascu: Efectul imediat va fi revenirea la normalitate şi eliberarea operatorilor de presiunea unor reglementări pe care nu le pot aplica, fiind pasibili de amenzi şi alte sancţiuni. În decursul anilor, aplicarea iraţională şi excesivă cu interpretarea proprie a unor funcţionari ANAF a condus la procese nemeritate şi la falimentarea unor agenţi economici care nu erau cu nimic mai vinovaţi decât toţi ceilalţi operatori la fel de expuşi iraţionalului. De asemenea, noua lege va oferi şansa ca ţara noastră să prezinte atractivitate pentru ca operatorii online să aibă motive să se licenţieze în România, astfel încât o parte din tot ceea ce se joacă în acest mediu virtual de către persoane din ţara noastră să se întoarcă la buget prin taxe de licenţă şi autorizaţii plătite de operatorii online.

Reporter: Ce acţiuni întreprinde AOPJNR pentru îmbunătăţirea pieţei de gambling?

Cristian Pascu: Pe parcursul anilor, AOPJNR s-a dovedit a fi nu numai reprezentantul intereselor membrilor săi, dar, prin poziţiile adoptate, a devenit "glasul" majorităţii operatorilor din domeniu.

AOPJNR a fost permanent implicată în prim planul procesului de îmbunătăţire a cadrului legislativ în scopul armonizării intereselor celor trei părţi implicate în activitate - statul cu drept de monopol, organizatorii şi jucătorii -, cei fără a căror satisfacţie în participarea la această activitate recreaţională nu are ca motivaţie existenţa industriei.

Prin cooperarea cu celelalte asociaţii profesionale din domeniu, constituite ulterior, împreună cu instituţia statului specializată, care nu peste mult timp împlineşte un an de la înfiinţare, ONJN, avem încrederea că putem să facem în continuare paşi importanţi în adoptarea unui cadru legislativ coerent, echitabil şi aplicabil în industria jocurilor de noroc.

Aş dori să fac un apel la organizatorii din domeniu care încă nu sunt afiliaţi nici unei asociaţii, să nu mai stea deoparte, să realizeze că pe piaţă suntem nu doar competitori, ci şi aliaţi în interesul general, să se înscrie în una sau chiar mai multe asociaţii pe care consideră că le reprezintă interesele.

Cel mai dăunător lucru pentru prezentul şi viitorul industriei este politica de a nu te implica, de a aştepta de la alţii să îţi fie rezolvate problemele, mergând pe ideea "lasă că tot se ocupă cei din asociaţii şi de interesele noastre" sau politica defetistă "orice am întreprinde tot nu avem nicio putere şi se vor lua măsuri mereu contra noastră".

Viaţa a dovedit că, deşi avem un sector delicat de apărat, care aduce importante contribuţii la bugetul de stat şi asigură peste 35.000 de locuri de muncă directe şi indirecte, avem o imagine publică insuficient consolidată, uşor de îndreptat împotriva noastră de către cei dornici de senzaţional cu orice preţ, care nu ne cunosc suficient, dar nici nu sunt interesaţi de profunzimea fenomenului.

Reporter: Vă mulţumesc!