Iniţiativa legislativă mută jocurile de noroc de tip slot machine din zona privată în zona de stat, consideră Sorin Constantinescu, preşedintele Asociaţiei Organizatorilor de Cazinouri din România (AOCR).
Domnia sa susţine că bugetul de stat ar pierde în jur de 500 de milioane de euro anual, dacă va fi adoptat acest proiect de lege.
"În România sunt 70.000 de «păcănele» licenţiate, taxa anuală este de 2.000 de euro, deci 140 de milioane de euro pe an, plus impozit pe profit şi taxele pentru 40.000 de angajaţi care lucrează în industrie pe verticală şi pe orizontală", a spus domnia sa.
Potrivit preşedintelui AOCR, Loteria Română are circa 2.000 de agenţii, din care jumătate sunt proprii şi jumătate - cu contract de mandat. Agenţiile LOTO au standarde reduse, sunt deservite de o persoană, iar minorii joacă fără să fie preveniţi în legătură cu pericolul de dependenţă, este de părere domnul Constantinescu.
"Este o problemă cu aparatele de la colţ de stradă, dar operatorii organizaţi derulează programe de joc responsabil, ceea ce la Loterie nu se întâmplă. În aceste condiţii, ori interzicem toate aparatele, ori le lăsăm pe toate şi le controlăm mai bine", opinează Sorin Constantinescu.
Majoritatea ţărilor europene nu au păcănele în baruri, ci doar în săli organizate şi cazinouri, unde se intră cu actul de identitate, a mai spus domnia sa, adăugând că operatorii din domeniu au propus ONJN să nu mai acorde licenţă pe aparat, care poate fi folosită pentru mai multe maşini, ci pe sală sau pe adrese.
În urma dezbaterii de ieri, preşedintele AOCR ne-a declarat: "Parlamentarii sunt foarte deschişi. Într-adevăr dependenţa de jocuri este un fenomen extrem de periculos în România, cu care nici noi nu suntem de acord. Am ajuns la concluzii comune cu politicienii prezenţi şi cred că putem ajunge la o iniţiativă care să mulţumească pe toată lumea. Sunt o grămadă de mijloace de a detecta dependenţa şi timpul petrecut de un client la joc. Acum, în cazul majorităţii operatorilor online, cei care-şi deschid un cont îşi programează ce sumă de bani sunt dispuşi să piardă pe lună şi cam cât timp vor să petreacă în faţa calculatorului, iar în momentul în care joacă mai mult decât şi-au propus, jocul se opreşte automat. Acest soft poate fi aplicat foarte uşor şi la sloturi".
• Irina Siminenco, ROMSLOT: "Două locuri de muncă pe piaţa sloturilor înseamnă un loc de muncă într-o industrie conexă"
Două locuri de muncă pe piaţa sloturilor înseamnă un loc de muncă într-o industrie conexă, iar acea industrie conexă este reprezentată de baruri, ne-a spus Irina Siminenco, director executiv în cadrul Asociaţiei Organizatorilor de Sloturi (ROMSLOT).
Domnia sa ne-a precizat, citând un studiu realizat de GFK, că 52% din aparatele care funcţionau în 2012 erau instalate în baruri. "Trebuie mai bine controlat şi reglementat acest segment, dar trebuie găsită o soluţie şi pentru baruri, fără ca aparatele să fie scoase din aceste locaţii, pentru că impactul la bugetul de stat ar fi imens, iar industria conexă ar fi foarte grav afectată. Vom analiza şi vom găsi o soluţie astfel încât să nu aibă nimeni de pierdut - nici statul, nici jucătorul şi nici industria", ne-a mai spus domnia sa.
Potrivit studiului GfK, 3% dintre românii cu vârsta mai mare de 18 ani participă la jocuri de tip slot-machines şi doar 1% dintre aceştia joacă săptămânal la "păcănele". "Pentru a avea o perspectivă de ansamblu, la LOTO participă 20% din populaţia adultă a ţării", a menţionat doamna Siminenco.
Un alt studiu, realizat de PWC, subliniază că industria de sloturi contribuie cu 0,6% la PIB şi deţine 0,5% din forţa de muncă angajată din ţara noastră.
Reprezentanţii industriei de profil au adus în discuţie experienţele anteriorare din ţări precum Ungaria, Ucraina sau Rusia, "care au demonstrat că interzicerea jocurilor de tip slot-machines în aproape toate tipurile de locaţii conduce la o explozie a pieţei negre şi la o migrare a jucătorilor către medii mai greu gestionabile".
Potrivit Irinei Siminenco, Ungaria este cel mai recent exemplu, aceasta lucrând la redeschiderea pieţei de sloturi, după ce s-a confruntat cu o explozie incontrolabilă a pieţei negre.
• Liviu Popovici, Romanian Bookmakers: "Taxarea trebuie să fie echitabilă, atât pentru mediul privat, cât şi pentru Loterie"
Reprezentanţii pieţei de gambling au venit cu propuneri pentru o iniţiativă legislativă care să reglementeze domeniul.
Liviu Popovici, preşedintele Patronatului Organizatorilor de Pariuri din România (Romanian Bookmakers), susţine că, în primul rând, un astfel de proiect ar trebui să impună ca orice organizator de jocuri de noroc să fie afiliat unui program de genul "Joc Responsabil", astfel încât companiile din domeniu să poată stabili anumite valori procentuale şi să contribuie la susţinerea unui astfel de program.
Totodată, domnia sa consideră: "Este nevoie de măsuri mai clare pentru a preveni participarea minorilor la joc, de exemplu de sisteme de supraveghere video. Există şi reglementări care obligă ca fiecare organizator de jocuri de noroc să aibă sisteme de supraveghere. Dacă se impune şi obligaţia ca organizatorii să-şi facă centre de monitorizare pentru a urmări şi anunţa anumite incidente, pentru a preveni dependenţa, ceea ce înseamnă investiţii importante din partea lor, rezultatul va fi unul foarte bun. Vreau ca aceste jocuri de noroc să rămână în sfera recreaţionalului şi pentru acest lucru ele trebuie controlate, aşa cum se întâmplă în alte ţări".
Proiectul ONJN, care vizează conectarea tuturor "păcănelelor" la un server al Oficiului, va permite un control mai bun al sectorului şi al banilor care circulă în piaţă, din toate punctele de vedere, opinează domnul Popovici. Domnia sa consideră că taxarea trebuie să fie echitabilă, atât pentru mediul privat, cât şi pentru Loterie.
Dacă ar fi aprobată, iniţiativa depusă de parlamentari ar conduce la trecerea de la aparatele de tip slot machine la VLT-uri, diferenţa dintre cele două fiind una insesizabilă de către jucător, a mai precizat reprezentantul Romanian Bookmakers, subliniind: "Problema este că videoloteria este monopol al Loteriei şi nu este taxată, fapt care ar duce la pierderea unor sume mari de bani la bugetul de stat".
Printre soluţiile avansate de domnia sa se numără şi impunerea unor coordonate pentru spaţiul unde sunt practicate astfel de jocuri.
Dragoş Buriu, vicepreşedintele Asociaţiei Organizatorilor şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România (AOPJNR), este de părere că programul de "Joc Responsabil" inspirat din Asociaţia Europeană a Organizatorilor poate deveni parte a iniţiativei legislative.
La rândul său, Dan Ghiţă, preşedintele Asociaţiei Organizatorilor de Pariuri (ROMBET), fost director al Loteriei Române, susţine că, dacă ar fi introduse criterii mai riguroase în privinţa locaţiilor în care pot funcţiona jocurile de sloturi, reţeaua Loteriei nu ar putea respecta aceste criterii.
Leliana Pârvulescu, psiholog "Joc Responsabil", susţine că dependenţa jocurilor de noroc este mai redusă ca răspândire decât dependenţa de alcool, acestea două neavând o legătură directă. "Persoanele pe care le tratez eu au între 30 şi 55 de ani", a mai spus domnia sa, subliniind că este important să avem un joc responsabil şi să prevenim dependenţa în rândul tinerilor.