CONDIŢII NECLARE, EXCLUDERI ŞI NEPLATA DAUNELOR Asigurările, supra-reglementate, dar încă neatractive pentru clienţi

Companiile din domeniul asigurărilor trebuie să stipuleze condiţii contractuale clare, explicite, fără posibilităţi de interpretare multiplă şi să prezinte aceste condiţii clienţilor în momentul în care vând produsele, a afirmat Cristian Roşu, vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară. Domnia sa consideră că îndeplinirea acestei cerinţe coroborată cu vânzarea de produse corecte şi respectarea de către asigurător a termenelor prevăzute reprezintă modalitatea prin care piaţa asigurărilor din ţara noastră poate câştiga încrederea clienţilor şi poate atrage sume mai mari decât cele 2,25 miliarde euro încasate anul trecut.

Cristian Roşu a spus: "Tot lanţul trofic al produsului, de la designul lui până la ultima verigă - a producerii daunei şi lichidării ei - ţine de agenţii de asigurări şi el trebuie să mulţumească clienţii. În acest moment, acest lanţ este nepermis de lung din partea asigurătorilor. (...) Putem să digitalizăm ce doriţi - chiar şi numărul firelor de praf - şi nu vom avea succes, dacă nu vom vinde corect pentru ca să îi fie plătită la timp clientului dauna aigurată".

Declaraţia vicepreşedintelui ASF pentru domeniul asigurărilor a fost făcută în cadrul celei de-a doua ediţii a evenimentului "Quo Vadis Piaţa de asigurări în 2020", care a avut loc, ieri, în Bucureşti.

Cristian Roşu a menţionat că, dacă asigurătorii nu vor înţelege să renunţe la clauzele ascunse prin contracte şi dacă nu vor respecta termenele stipulate în înţelegerile parafate cu clienţii, ASF va trece la măsuri drastice faţă de companiile care încalcă legislaţia în vigoare. Vicepreşedintele ASF le-a transmis reprezentanţilor companiilor de asigurări prezenţi la eveniment: "Până acum am discutat cu dumneavoastră, v-am auzit problemele şi am căutat soluţii pentru rezolvarea lor, dar am observat că anumite carenţe au crescut în loc să se diminueze. Dacă vom constata în continuare acest lucru, vom scoate mănuşa de catifea pe care am folosit-o până acum şi vom folosi o mănuşă mai dură".

Referitor la acest aspect, Adrian Marin, preşedintele Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din Româ­nia (UNSAR), a declarat: "Asigurătorii sunt monitorizaţi şi penalizaţi zilnic de clienţi, iar ei însuşi, sau unii dintre ei, au acest NPS, net promoter score. Mai devreme sau mai târziu, vor fi eliminaţi din piaţă, dacă îşi neglijează clienţii. Şi sunt companii care investesc pe termen lung şi care stau. Cred că trebuie să fie la un nivel mai ridicat. Asigurătorii vin în orice stat şi trebuie să respecte regulile în vigoare, dar şi consecinţele actelor pe care le îndeplinesc".

Călin Rangu, preşedintele Consiliului Director al Institutului de Studii Financiare a precizat: "În acest moment pe piaţa din ţara noastră sunt 32 de companii de asigurare. Indicatorii de risc şi conformare sunt depăşiţi la doar două sau trei companii, iar acest lucru nu ar trebui să aibă consecinţe negative pentru întreaga piaţă a asigurărilor. Considerăm că este necesară introducerea unui indicator de conduită care să se refere la numărul dosarelor şi petiţiilor soluţionate în termenii contractuali".

Din cele 32 de companii, 28 sunt cu capital autohton şi au încheiat 15,5 milioane contracte de asigurare. În ciuda dificultăţilor cu care se confruntă companiile şi a unei uşoare supra-reglementări (aşa cum a spus vicepreşedintele ASF Cristian Roşu), anul trecut au fost subscrise prime brute în valoare de 11 miliarde lei (aproximativ 2,25 miliarde euro), fapt ce reprezintă menţinerea unui trend crescător semnalat în ultimii ani.

Cristian Roşu a spus: "Este o creştere constantă, dar nu este o creştere care să genereze o speranţă de majorare pe măsura pieţei consumatorilor".

Conform datelor prezentate de vicepreşedintele ASF, numărul asigurărilor generale şi asigurărilor de viaţă a crescut cu 8% anul trecut faţă de anul 2018, iar numărul RCA-urilor încheiate în 2019 a fost cu 5% mai mare faţă de anul precedent.

Cu toate acestea, ASF este nemulţumită de faptul că doar două companii deţin între 70% şi 72% din piaţa asigurărilor RCA.

Cristian Roşu a spus: "Din punct de vedere al ASF, acest lucru atrage creşterea nivelului de supraveghere, deoarece orice concertare poate să ducă la un risc crescut".

• Asigurări cu probleme în caz de malpraxis

Vicepreşedintele ASF a avertizat asupra modului în care va fi construit sistemul de asiguirări de sănătate în ţara noastră. El este nemulţumit că în poliţele de asigurare sunt introduse foarte multe excluderi pe care clienţii nu le citesc cu atenţie, fapt care duce la creşterea nemulţumirii acestora deoarece nu li se plăteşte ceea ce ei consideră că asigurătorul ar trebui să le acopere.

Cristian Roşu a spus: "Asigurările de sănătate mai suferă şi deoarece Colegiul Medicilor stabileşte specializările pentru care se fac asigurările de malpraxis. Medicii cu două specializări sunt nevoiţi să achite poliţe diferite, pentru fiecare specializare, în loc să existe o poliţă mai mare care să acopere tot riscul de malpraxis pentru aceste cazuri. Trebuie găsit modul prin care aceas­tă poliţă să fie utilă, necesară şi să lucreze pentru modul în care a fost gândită".

Domnia sa mai susţine că asigurările de sănătate şi cele de viaţă vor putea să aducă plusvaloare în piaţa asigurărilor şi fonduri ce ar putea să fie utilizate în economia reală.

Vicepreşedintele ASF a precizat: "Dis­cuţia este doar dacă asigurările de sănătate pot să sprijine şi să dezvolte sistemul public şi cel privat, prin investiţiile pe care le pot face societăţile de asigurări la modul indirect. Trebuie să fim foarte atenţi la modul cum se va dezvolta şi cum va evolua aceas­tă piaţă a asigurărilor de sănătate, pentru că, în funcţie de felul în care o vom construi de la început, vom avea o piaţă solidă şi corectă. Altfel, o vom dezvolta haotic şi vom face o nouă piaţă a RCA-ului, de data aceas­ta în zona asigurărilor de sănătate. Acest lucru nu se va întâmpla tărziu, ci în câţiva ani".

Referitor la acest aspect, Adela Cojan, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, a afirmat că pentru sistemul medical din România, introducerea asigurărilor private de sănătate ar fi un lucru benefic, pentru că ar creşte finanţarea sistemului.

Adela Cojan a spus: "Consider că sănătatea este un bun de largă utilitate socială. Este vorba de un subiect sensibil asupra căruia toată lumea are de comentat şi la care toată lumea se pricepe. Acum, din câte ştiu, cred că suntem ultima ţară din Europa ce nu şi-a introdus sistemul de asigurări de sănătate. De asemenea, suntem ţara din UE cu cel mai mic procent de contribuţie la asigurările sociale de sănătate, respectiv 10,7%, media europeană fiind la 14%. De asemenea, avem şi un nivel redus, cam 5% din PIB pentru finanţarea sistemului sanitar. Ar fi un plus de finanţare introducerea acestor asigurări private de sănătate".

• Asigurarea locuinţelor - obligatorie, doar pe hârtie

Un punct important în dezbaterea de ieri a fost respectarea legislaţiei în vigoare în domeniul asigurărilor şi ce îmbunătăţiri pot fi aduse actelor normative.

Nicoleta Radu, director General al PAID România, a reiterat faptul că în ţara noastră încă mai sunt milioane de locuinţe neasigurate.

Nicoleta Radu a spus: "În momentul de faţă, deşi este o lege obligatorie, în Româ­nia există peste 7 milioane de locuinţe încă neasigurate împotriva dezastrelor naturale. Aşa cum ştim toţi, România este o ţară expusă acestor evenimente, deci, să avem mai puţin de o locuinţă din 5 asigurate, este o problemă strategică. Şi mai mult, există zone unde nici măcar o locuinţă din 10 nu este asigurată. Într-o ţară în care oricând se poate întâmpla un eveniment catastrofal, cred că ar trebui să fim mai conştienţi. Este o dezamăgire pentru mine că în măsura în care s-au întâmplat destule în preajma României, autorităţile au contemplat la aceste evenimente foarte liniştite şi nu am văzut nici măcar o dezbatere sau o opinie cu privire la aceste lucruri. Mă refer aici la cutremurul din Albania, cutremurul din Turcia, etc.".

Referitor la modificarea legislaţiei, vicepreşedintele ASF, Cristian Roşu, a spus: "Supra-reglementarea existentă în acest moment are două deficienţe majore: creşterea de costuri şi vânzarea mai dificilă a produselor. Normele trebuie revizuite, deoarece unele dintre ele există de pe vremea când acest domeniu de activitate era monitorizat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor".

În cadrul evenimentului, Călin Rangu, preşedintele Consiliului Director al Institutului de Studii Financiare, a mai vorbit des­pre riscul la care se expun consumatorii când achiziţionează o asigurare de călătorie.

Călin Rangu a spus: "Există la nivel european o recomandare faţă de asigurările de călătorie. Culmea, în această analiză la nivel european, piaţa românească stă mai bine decât piaţa europeană. Există acel criteriu al excluderilor, care pot fi în detrimentul consumatorului. Cum se constată asta? Dacă te uiţi la rata combinată la nivel european. Una dintre companiile de asigurări de călătorie din Europa avea o rată combinată de 4%. Asta înseamnă, practic, că despăgubeşte doar 4% şi încasează banii în 96% din cazuri. Practic, produsul este gol. Omul cumpără, nu ştie ce cumpără, când se duce să solicite despăgubirea vede că a avut o serie lungă de excluderi şi nu poate profita".

• Plata daunelor auto, o problemă pentru asigurători

Timpul de plată a daunei de către asigurători a reprezentat o temă de discuţie care a încins spiritele în cadrul dezbaterii "Quo Vadis Piaţa de asigurări în 2020".

Antonio Souvannasouck, preşedintele Patronatului Român al Brokerilor de Asigurare din România (PRBAR), s-a declarat nemulţumit de tergiversările întâlnite în domeniul asigurărilor auto şi a povestit cum dosarul său de daună a ajuns la Antifraudă.

Domnia sa a spus: "În ciuda cifrelor pe care asigurătorii ni le dau - şi sunt reale - rata daunei combinate pe asigurările generale este de 108%. Asta înseamnă că asigurătorii plătesc daune, dar problema este când le plătesc. Dincolo de întârzierea la constatarea de daune, la un caz simplu de spargere a unui geam, constatarea este în cinci zile. La fel, pentru o oglindă retrovizoare.

O altă tergiversare, un fapt care mi s-a întâmplat mie. Maşina parcată, lovită într-o intersecţie. Evident, merg pe poliţa RCA şi asigurătorul îmi spune că dosarul de daună este la Antifraudă. Nu m-am simţit confortabil ca, după 20 de ani de activitate - maşina fiind pe numele meu, nu al firmei - dosarul să ajungă la Antifraudă. Acestea sunt tergiversări care există în piaţă şi astăzi şi fac ca acel consumator de asigurări să se simtă neconfortabil în ceea ce priveşte acest instrument financiar: asigurarea".

Referitor la aceste aspecte, Cristian Roşu, vicepreşedintele ASF, a criticat modul în care sunt gândite în momentul de faţă asigurările CASCO şi le-a catalogat drept ambigue. Cristian Roşu a spus:

"Să vă dau exemple din contractele CASCO? Să vedeţi cum un client poate să îşi ia o asigurare CASCO şi să constate pe vremea de afară că nu poate încasa dauna? Pentru că, ce să vezi, el are cauciucuri all season, care sunt permise de lege, însă în contractele CASCO scrie că se dau despăgubiri dacă ai maşina dotată cu cauciucuri de iarnă, conform legii. Ce să înţelegem din «conform legii»? Că şi all season sunt valabile sau doar cele de iarnă? Asigurarea CASCO este o înţelegere directă între asigurător şi client. Aşa că asigurătorul poate fi complet direct şi să spună că despăgubeşte doar dacă are clientul cauciucuri de iarnă. Dar să fie clar textul ăsta! Nu să lase loc de interpretare, fiecare să interpreteze cum vrea, drept pentru care încep discuţiile interminabile inutile, cum să punem virgula sau cine are dreptate".

Conform datelor prezentate de Adrian Marin, preşedintele UNSAR, în ţara noas­tră parcul auto este unul vechi, care nu res­pectă normele minime privind emisiile de gaze. Din cele 8 milioane de autoturisme existente în România, 80% sunt mai vechi de 10 ani, iar 20%, adică 1,6 milioane de maşini au o vechime sub 10 ani.