CONFERINŢA AGRI-BUSINESS PE PROFIT / DANIEL CONSTANTIN, FOST MINISTRU AL AGRICULTURII: "Ţara noastră nu a găsit noi pieţe de desfacere, dar a închis pieţele câştigate"

Aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană din 2007 a fost extrem de benefică, în special pentru sectorul agricol, consideră Daniel Constantin, fostul ministru al Agriculturii.

Domnia sa a precizat: "Dezvoltarea agriculturii româneşti a cunoscut un ritm accelerat, mai ales după anul 2007, când am avut acces la plăţile directe, dar şi la fondurile europene pentru a face investiţii. Cu ajutorul acestor fonduri putem să spunem că astăzi avem o producţiei în creştere cam pe toate sectoarele. M-aş fi bucurat ca pe zona de zootehnie să avem o creştere ceva mai accelerată, dar trebuie să recunoaştem că pe zona de producţie vegetală România creşte indiferent că mai sunt ani în care seceta, din păcate, ne loveşte".

Fostul ministru al Agriculturii a precizat că fondurile europene au ajutat foarte mulţi fermieri să se dezvolte, să se tehnologizeze, să facă investiţii să consolideze exploataţiile agricole, dar, dacă ne uităm pe statistici, nu stăm foarte bine la producţia la hectar, deşi la anumite capitole - la porumb, la floarea soarelui - sunt ani în care suntem pe locul întâi, fie locul doi din punct de vedere al producţiei la nivel european.

Daniel Constantin a adăugat: "În 2015, pe proprie răspundere, România a decis să deschidă Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, de aceea astăzi nu numai că se află pe primul loc între programele pe care ţara noastră le-a elaborat, dar şi pe primele locuri la nivel European la atragerea de fonduri europene".

Domnia sa a mai precizat că deşi creştem producţia în ţară, din păcate nu stăm bine la valoarea balanţei comerciale, iar acest lucru se datorează şi faptului că PNDR a suferit, mai ales pe zona de punctaje, acolo unde în dorinţa de a avea cât mai multe fonduri europene atrase s-au dat mai multe punc­te pentru cei care au vrut să cumpere utilaje.

Daniel Constantin a declarat: "Sigur că este nevoie de o tehnologizare a agriculturii româneşti, încă nu avem un procent ridicat dacă ne referim la tractoare pentru exploataţii, dar cred că România avea nevoie ca această producţie în creştere de cereale să fie integrate fie pe zona de zootehnie, fie pe zonele de procesare. Astfel am putea vorbi de venituri mult mai mari pentru fermieri, de o valoare mult mai mare a produselor româneşti şi poate că balanţa comercială s-ar fi îmbunătăţit.

În domeniul agriculturii se vorbeşte tot mai puţin despre oportunităţile de piaţă pentru fermierii români, în schimb ţara noastră a închis pieţe de desfacere pe care le câştigase în anii trecuţi, a mai declarat fostul ministru al Agriculturii Daniel Constantin.

Domnia sa a precizat: "Dacă pe această zonă a fondurilor europene, a creşterii producţiei, stăm bine, ceea ce nu aud din păcate în ultimul timp sunt măsuri care să vorbească de identificarea de noi pieţe de desfacere. Şi cred că rolul MADR - am spus-o încă de acum trei ani de zile, de când am plecat din minister - trebuie să fie acesta: să se dezvolte, să se modernizeze, nu doar să vorbim de producţia la hectar, ci să vorbim de oportunităţi de piaţă pentru fermieri. Şi la acest capitol, din păcate, Româ­nia nu numai că nu a găsit noi pieţe de desfacere, ci a închis pieţe de desfacere pe care le câştigase".

Daniel Constantin a mai spus că ţara noastră nu a mai avut o balanţă comercială pozitivă din anii 2013-2014, iar măsurile legislative luate în 2016 nu au fost printre cele mai bune soluţii pentru recâştigarea pieţei româneşti.

Fostul ministru a explicat: "Dacă vă uitaţi la balanţa comercială, o să constataţi că din anii 2013 şi 2014 Ro­mânia nu a mai avut balanţă comercială pozitivă. Au fost doi ani de excepţie, ne-au ajutat într-adevăr şi precipitaţiile, dar au fost doi ani în care ambele elemente necesare unei balanţe pozitive s-au întrunit: au crescut şi exporturile şi în egală măsură au scăzut importurile, pentru că piaţa românească a început să fie recâştigată. Este o dezbatere extrem de amplă. S-a încercat şi o forţare pe recâştigarea pieţei româneşti. Aici, dacă mă întrebaţi pe mine, lucrurile ar trebui privite altfel, nu prin măsuri legislative care să impună, pentru că este piaţă liberă (...). Ne-am luptat pentru o economie de piaţă funcţională, în care preţul este dat de cerere şi ofertă, în care nu statul impune anumitor comercianţi ce să cumpere şi cu ce preţ, ci statul stimulează până la urmă comerţul care să fie benefic pentru ambele părţi. De aceea, consider că acele măsuri legislative care s-au forţat în anul 2016 nu erau soluţia, ci Legea cooperativelor".

Domnia sa a precizat că Legea cooperativelor este oportunitatea pe care o avem să trecem la următorul nivel în agricultură.

"Această lege avea rolul de a aduna micii fermieri, de a-i ajuta să comercializeze în comun să ajute şi hipermarketurile să aibă acces la produse româneşti în acest mod - etichetat, sortat, ambalat şi o cantitate eficientă", a mai spus Daniel Constantin.

Fostul ministru a anunţat că din acest an legea cooperativelor a devenit activă şi toţi fermierii care voiau să vândă au acces cinci ani de zile la fis­calităţi - impozit zero atât pe profit, cât şi pe ceea ce înseamnă active.

Domnia sa a precizat că vrea să tragă un semnal de alarmă legat de faptul că în ultimele luni s-au constituit sute de cooperative, în special în sudul ţării, cooperative cu 5 membrii la care trebuie să ne uităm cum s-au constituit şi dacă sunt viabile economic, dacă nu cumva este o încercare a unora de a obţine atât beneficii fiscale, cât şi fonduri europene.

"Dacă s-ar întâmpla acest lucru, s-ar deturna cu totul sensul legii", a subliniat Daniel Constantin.

Domnia sa a mai spus că programul naţional de reabilitare a sistemului de irigaţii va ajuta România să aibă şi o medie la hectar mai bună, dar şi o producţie constantă.

"Atunci când ai o producţie constantă poţi să fii un partener de comerţ foarte bun intern, dar şi internaţional", a precizat fostul ministru.

Potrivit domniei sale, pe PNDR 2007-2013 au fost alocaţi 60 de mili­oane de euro petru infrastructura secundară.

"În 2013, când am preluat mandatul, erau contractaţi 25 de milioane euro, am scos şi cei 35 de milioane şi s-au contractat până la urmă, prin realocări, proiecte de 130 milioane euro. Insuficient. Infrastructura secundară avea nevoie de încă 435 de milioane de euro, bani pe care i-am prins în negocierea din 2013 cu comisarul european şi astăzi sunt disponibili pentru organizaţiile de udători", a mai subliniat Daniel Constantin.

Domnia sa a subliniat că mai aveam nevoie de un miliard de euro pentru infrastructura principală de irigaţii.

Daniel Constantin a mai precizat că domnul Daea nu are în atribuţii pesta porcină. Domnia sa a explicat: "Nu cred că vina este a ministerului agriculturii, ci foarte clar în zona Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare care consider că putea, ţinând cont că a trecut prin câteva crize, atât autoritatea, cât şi prim-ministrul care are în subordine autoritatea, să îndrepte această situaţie.

Daniel Constantin a mai adăugat că România trebuie să să se lupte, mai ales că are această ocazie istorică să deţină preşedinţia consiliului Uniunii Europene, astfel încât fondurile după 2020 dacă nu vor creşte, cel puţin să rămână similare. Altfel, procesul de convergenţă este departe de a se atinge, convergenţă în­semnând să scadă subvenţia la hectar la statele membre UE şi să crească în ţara noastră.