CONFERINŢA "AGRI-BUSINESS PE PROFIT" - EDIŢIA A III-A / EMIL DUMITRU, PROAGRO: "Crearea unui fond mutual în agricultură ar fi un eşec"

Ţara noastră lipseşte cu desăvârşire de pe harta irigaţiilor, a spus Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Naţionale ProAgro, evidenţiind că România plăteşte anual sume importante pentru despăgubirea efectelor provocate de secetă şi de inundaţii.

"Practic, noi avem iarna inundaţii şi vara secetă. România nu a făcut niciodată nimic pentru irigare şi desecare. Irigăm 140.000 de hectare din cele 9,8 milioane hectare declarate la APIA. Am dori să ştim şi noi, fermierii, care este infrastructura de irigaţii pe care ANIF o administrează, ca să ne putem face business plan-urile anuale", a subliniat domnia sa.

Domnul Dumitru a mai precizat că, în 25 de ani, am cheltuit 2,8 milioane de euro pentru sectorul de irigaţii şi nu se vede niciun rezultat în afară de câteva insule, "realizate tot de fermierii privaţi".

Totodată, Emil Dumitru a atras atenţia asupra faptului că sectorul agricol absoarbe foarte puţine fonduri europene. Domnia sa susţine că o mare parte a vinei o are Curtea de Conturi, care a impus, în cadrul controalelor sale, tot mai multe reguli în realizarea proiectelor pentru atragerea de bani europeni.

Fermierii plătesc foarte multe taxe şi impozite, numărul angajaţilor din agricultură fiind foarte mare, a mai spus domnia sa, precizând: "Ne-am fi dorit să existe mai multe măsuri stimulative pentru fermieri, mai ales în condiţiile în care preţurile cerealelor, de exemplu, sunt cele mai mici din Europa".

Domnul Dumitru şi-a exprimat încrederea în formele asociative din ţara noastră, reiterând că, în urma embargoului impus de ruşi, produsele care mergeau în mod natural pe piaţa rusească (din ţări ca Polonia, Germania, Austria) au venit în România, creându-se, astfel, o competiţie neloială, ce conduce în primul rând la scăderea preţurilor produselor autohtone.

În ceea ce priveşte problemele cu care se confruntă producătorii de lapte, domnul Dumitru evidenţiază că, în momentul eliminării cotelor în acest domeniu, niciun stat membru nu atinsese nivelul de 100% impus de UE prin respectivele cote, România fiind la un grad de 45% din cota pe care ar fi trebuit s-o atingem.

"Este clar că a fost un interes al statelor mari producătoare de lapte", a completat domnia sa, menţionând că este nevoie ca şi partea legislativă să găsească o soluţie la aceste probleme, în primul rând printr-o etichetare clară, din care să reiasă dacă produsul respectiv este lapte praf sau proaspăt.

Preţul laptelui la poarta fermei este unul derizoriu, a mai spus domnia sa, subliniind că ţara noastră are deficite foarte mari în transferarea materiei prime, în România preţurile la raft fiind mult mai mari decât în hypermarketurile din alte ţări: "Trebuie să clarificăm care este trasabilitatea producţiei procesate".

Emil Dumitru consideră că înfiinţarea unui fond mutual în agricultură, pusă în discuţie de unii jucători din domeniu, ar fi un eşec în condiţiile legislaţiei actuale.

În viziunea domnului Dumitru, o soluţie fezabilă pentru rezolvarea unor probleme din domeniu ar fi crearea unei instituţii financiare nebancare, în cadrul căreia să existe un aparat de lucru "foarte bun" şi un consiliu de administraţie format din fermieri.