Procedura insolvenţei nu are absolut nicio legătură cu procedura aplicării măsurilor asigurătorii, a explicat avocatul Nicoleta Grigorescu, partener în cadrul societăţii Deleanu şi Grigorescu.
Domnia sa a spus că cel mai important lucru este identificarea momentului în care a fost pus un sechestru asigurător pe un bun al unei societăţi în insolvenţă - înainte sau după intrarea în procedură.
"Procurorii pot lua astfel de măsuri (n.r. asigurătorii) doar asupra unei persoane juridice care nu a intrat în procesul de insolvenţă. Orice măsură asigurătorie luată după acest moment este caducă, nu produce efecte", a menţionat doamna Grigorescu.
Avocatul a adăugat: "A crede că instanţele civile sau judecătorii sindici ar putea rezolva problemele legate de acest aspect este o eroare. Dacă a fost pus sechestru după începerea procedurii, calea care trebuie urmată este cea a contestării. (...) Confiscarea specială şi extremă care nu urmăreşte persoana, ci bunul, are ca scop sancţionarea unor fapte de genul spălării banilor sau grupărilor infracţionale".
Doamna Grigorescu a precizat că, în nici o situaţie, creanţele creditorilor nu pot fi plătite din banii obţinuţi în urma unui sechestru asigurător, întrucât acesta a fost instituit înaintea constituirii masei credale.
"Banii intră într-un cont la dispoziţia organului care a pus sechestrul, iar sumele respective nu pot fi folosite în alte scopuri, cum ar fi în vederea soluţionării laturii civile a unui proces penal sau în procedura de insolvenţă", a conchis domnia sa.
Potrivit "Deleanu şi Grigorescu", dacă sechestrul este instituit în vederea despăgubirii, atunci bunurile pot fi vândute, dar dacă acest sechestru este instituit în vederea confiscării, atunci cazul trebuie decelat de către un judecător penal pentru libertăţi.