Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a anunţat ieri, în urma unor discuţii cu producătorii şi procesatorii de lapte, că până la 30 iunie va fi înfiinţat un fond mutual după modelul celui francez care să contribuie la diminuarea riscurilor fermierilor în cazul unor pierderi.
Fondurile mutuale au o triplă participare (agricultori, stat membru, Uniunea Europeană) şi vizează res-ponsabilizarea agricultorilor în ceea ce priveşte gestionarea riscurilor, prin contribuţia financiară a acestora şi mobilizarea finanţărilor comunitare pentru gestionarea riscurilor, în zona pierderilor economice. Finanţarea fondurilor mutuale este formată din cotizaţiile agricultorilor (35%) şi a Fondului Mutual (65%) din care: contribuţie UE (47,75%) şi contribuţia României (16,25%).
Sunt eligibile pentru acordarea de despăgubiri din fondurile mutuale în special următoarele cheltuieli: cos-turile sau pierderile legate de pierderea de animale sau de plante; costurile sau pierderile legate de pierderea activităţii pe exploataţie, în special cea inerentă scăderii performanţelor zootehnice ale animalelor sau a randamentului plantelor; costuri sau pierderi de ordin economic şi comercial, în special cele provenite din restricţionarea sau interzicerea circulaţiei sau schimbului, din limitarea zonelor pentru păşunat, din schimbarea destinaţiei producţiei etc.
Între pierderile economice neeligibile se regăsesc "pierderile economice" care fac deja obiectul unei cofinanţări comunitare şi pierderile economice ale animalelor de companie.
Ministrul Agriculturii Daniel Constantin a avut ieri o întâlnire de lucru cu producătorii şi procesatorii de lapte pentru a discuta despre pierderile suferite de aceştia şi pentru identificarea de soluţii în perioada imediat următoare. La întâlnire au participat Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL), Federaţia Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), Asociaţia Holstein RO, Asociaţia Crescătorilor de Vaci Bălţata Românească Tip Simmental, Asociaţia Generală a Cres-cătorilor de Taurine din România.
Pe agenda discuţiilor s-a aflat proiectul de lege privind stabilirea relaţiilor contractuale din sectorul laptelui şi al produselor lactate, precum şi recunoaşterea organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate.
Acest proiect se află la ministerele avizatoare. Potrivit acestuia, utilizarea unor contracte scrise care respectă anumite condiţii de formă, încheiate înainte de livrare, conţinând elemente de bază, ar putea contribui la consolidarea responsabilităţii operatorilor din lanţul produselor lactate, la ameliorarea repartiţiei preţurilor, la adaptarea ofertei la cerere, precum şi la evitarea anumitor practici comerciale neloiale. Se stabileşte ca livrarea de lapte crud pe teritoriul României să facă obiectul unui contract scris între producători şi primii cumpărători sau primii cumpărători trebuie să facă o ofertă scrisă de contract de livrare a laptelui crud.
Durata minimă a contractului trebuie să fie de cel puţin 12 luni. Prin intermediul acestei legi se reglementează recunoaşterea organizaţiilor de producători constituite numai din agricultorii producători de produse lactate sau asociaţiilor acestora, care să negocieze în mod colectiv clauzele contractelor, mai ales preţurile, astfel încât să se asigure agricultorilor din sectorul produselor lactate un nivel de trai echitabil. Puterea lor de negociere faţă de unităţile de prelucrare a produselor lactate ar trebui să fie consolidată, ducând la o repartizare mai echitabilă a valorii adăugate de-a lungul lanţului de aprovizionare.
Prin acest act normativ se desemnează ca autoritate competentă pentru recunoaşterea organizaţiilor de producători, respectiv asociaţiilor organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Autoritatea competentă monitorizează declaraţiile obligatorii în sectorul laptelui şi al produselor lactate, aşa cum este prevăzut la art.185e din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului.
• Program de dezvoltare rurală 2014-2020
Ministrul Agriculturii a mai punc-tat că are în vedere în elaborarea următorului program de dezvoltare rurală, 2014-2020, identificarea de soluţii pentru susţinerea producătorilor de lapte. Şi aceasta pentru că din 2015 cotele de lapte vor fi eliminate iar nivelul de competiţie al fermelor de lapte din România este mai redus.
Daniel Constantin a adăugat: "Cel mai târziu în anul 2015, probabil că vor fi eliminate cotele de lapte şi atunci România va trebui sa facă faţă competiţei din Vest. Şi în momentul de faţă se importă o cantitate foarte mare de lapte din Vest, dar după eliminarea cotelor de lapte producătorii din Vest vor putea să producă mai mult, să comercializeze mai mult, şi sigur că va fi o competiţie mai mare pentru că - ştim bine - sprijinul acolo este mai important, costul de producţie este mai mic. De aceea, cred că ar trebui să venim cu măsuri şi să sprijinim prin PNDR acele ferme pentru a face faţă şi pentru a nu avea o mare problemă cu sectorul de lapte".
• Există 3 tipuri de riscuri care se despăgubesc:
(1). apariţia unui focar de boală la animale cu condiţia ca aceasta să figureze pe lista stabilită de Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor sau în anexa la Decizia Consiliului din 26 iunie 1990 privind anumite cheltuieli în domeniul veterinar;
(2) . apariţia unui focar de boală la plante (înscrisă pe lista organismelor dăunătoare, fixată prin Decizia din 31 iulie 2000 de stabilire a listei organismelor dăunătoare plantelor, produselor vegetale şi altor obiecte vizate de măsurile de combatere obligatorie; doar bolile reglementate);
(3). un incident de mediu în cazul în care este vorba despre un episod specific legat de un eveniment punctual şi cu o dimensiune geografică limitată (origine nenaturală).