Consiliul Concurenţei a deschis nouă investigaţii în primele şase luni din an

Actualizare 12:27 Nivelul redus al cuprinderii în asigurare a RCA este "îngrijorător"

Gradul de cuprindere în asigurare pe segmentul RCA era de numai 72,5% la jumătatea acestui an, în uşoară creştere faţă de nivelul din 2014, de 71,3%, în pofida prevederilor legale ce instituie obligativitatea asigurării RCA, indiferent dacă vehiculul este folosit sau nu pe drumurile publice, reiese din Raportul Consiliului Concurenţei, intitulat "Evoluţia concurenţei în sectoarele cheie 2015".

În raport se menţionează: "Datele arată că numărul de asigurători auto se află pe un trend descendent, iar principalele două segmente ale sectorului prezintă tendinţe de concentrare în perioada 2011 - 2015, tendinţe similare cu cele înregistrate în restul continentului. Ceea ce apare drept îngrijorător este nivelul redus al cuprinderii în asigurare a RCA şi, mai ales, aparenta tendinţă de înrăutăţire din ultimii ani, cu impact negativ asupra preţurilor pe care le suportă şoferii corecţi. O posibilă explicaţie a gradului redus de cuprindere în asigurare a RCA poate veni din zona vehiculelor care nu se află în uz curent".

Reprezentanţii Consiliului Concurenţei precizează că o parte importantă a vehiculelor înmatriculate în România, potrivit datelor furnizate de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), nu sunt asigurate RCA.

"Gradul de cuprindere în asigurare a RCA, calculat ca procent al vehiculelor asigurate în totalul vehiculelor înmatriculate, este inferior nivelului ideal de 100%", se menţionează în raport.

Autoritatea de concurenţă consideră că o soluţie pe termen scurt a problemei gradului redus de cuprindere în asigurare a RCA o poate constitui intensificarea controlului în trafic realizat de Direcţia Rutieră din cadrul Poliţiei Române, în special în zona de sud şi sud-est a României şi în particular în cazul altor vehicule, în afara autoturismelor.

"O soluţie pe termen mediu şi lung ar putea implica modificarea modalităţii curente de emitere a poliţelor RCA, inclusiv interconectarea bazelor de date ale ASF şi ale altor autorităţi publice. Aceasta ar putea conduce la o ameliorare semnificativă a gradului de cuprindere în asigurare a RCA şi ar putea atenua şi alte ineficienţe existente în acest moment în segmentul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă a autovehiculelor", se mai spune în raport.

Potrivit Consiliului Concurenţei, nivelul de dezvoltare a sectorului asigurărilor auto din România este încă redus faţă de majoritatea statelor europene, chiar şi faţă de cele din regiune (cu excepţia Ungariei).

---------

Actualizare 11:19 Gradul de concurenţă în sistemul bancar este ridicat, însă clienţii îndatoraţi sunt captivi

Sectorul bancar din România are un grad mic spre mediu de concentrare, ceea ce indică un grad relativ ridicat de concurenţă, însă nivelul ridicat de îndatorare a conduce la reducerea gradului de mobilitate a clienţilor, reiese din Raportul Consiliului Concurenţei, intitulat "Evoluţia concurenţei în sectoarele cheie 2015".

În raport se arată că: "Situaţia sectorului bancar din perioada analizată indică o evoluţie favorabilă din punct de vedere concurenţial în sectorul bancar românesc. În ultimii 4 ani se observă o tendinţă de reducere a diferenţialului dintre dobânda la credite şi cea la depozite. De asemenea, indicii de concentrare arată un grad mic spre mediu de concentrare în sector. Creşterea restrictivităţii standardelor de creditare nu reprezintă în sine un element de îngrijorare privind concurenţa în sectorul bancar, dar coroborarea sa cu un nivel ridicat al gradului de îndatorare a clienţilor conduce la reducerea gradului de mobilitate a clienţilor. Aşa cum se cunoaşte, un nivel crescut al gradului de mobilitate a clienţilor este efectul unui mediu concurenţial normal, iar scopul legislaţiei de concurenţă, precizat şi de art. 1 din Legea concurenţei, îl reprezintă tocmai menţinerea şi stimularea concurenţei şi a unui mediu concurenţial normal, în vederea promovării intereselor consumatorilor".

Potrivit documentului, primele zece instituţii de credit au avut cumulat o cotă de piaţă relativ constantă, între 77,8% şi 78,4%, valoarea înregistrată la finalul anului 2014 fiind de 78,1%, în scădere faţă de anul 2013.

În plus, în perioada analizată, indicele de concentrare pe piaţă a scăzut semnificativ din 2008 în 2009, în perioada de început a crizei, după care aceasta s-a stabilizat. La finalul anului 2014, valoarea indicelui a fost cea mai scăzută din ultimii ani.

Din raportul Consiliului reiese că: "Aceste valori indică faptul că sectorul bancar are un grad mic spre mediu de concentrare, ceea ce indică un grad relativ ridicat de concurenţă. Cu toate acestea, pentru o interpretare mai bună a gradului de concurenţă trebuie analizaţi şi alţi indicatori, cum ar fi mobilitatea clienţilor bancari".

În ceea ce priveşte gradul de concentrare, se observă o diferenţă mare între primii doi jucători şi ceilalţi, diferenţa care s-a erodat în timp.

"Din punct de vedere al gradului de concentrare, putem spune că principalii doi jucători au pierdut cotă de piaţă în detrimentul următorilor. De asemenea, la finalul anului 2014, primii 7 jucători de pe piaţă deţineau împreună aproximativ 67% din piaţă, în timp ce următorii 33 deţineau aproximativ 33%", se menţionează în raport.

Potrivit documentului, primele două bănci mari, respectiv BCR şi BRD, au avut în ultimii şase ani cote de piaţă cuprinse între 18 - 20% (BCR) şi 14-16% (BRD). însă ambele sunt în scădere, şi domină, în mod evident, mediul bancar românesc în fiecare categorie importantă (credite, depozite, active, capital).

În raportul Consiliului Concurenţei se mai arată că: "A treia bancă este Banca Transilvania cu o cotă de piaţă de aproximativ 10%. Aceasta a achiziţionat, anul acesta, Volksbank România, bancă care se situa la momentul achiziţiei pe locul 9 în topul băncilor. Următoarele bănci din punctul de vedere al dimensiunii (Raiffeisen Bank, UniCredit Bank şi CEC Bank) au cote de piaţă aproape egale, situate între 7 - 8%, cote ce se păstrează relativ constante în perioada analizată. Cota de piaţă rămasă este foarte fragmentată între celelalte 34 de bănci", se mai arată în raportul Consiliului Concurenţei.

--------

Actualizare 11:19 Modul de reglementare a tarifului de transport al energiei electrice induce în piaţă unele distorsiuni

Modul de reglementare a tarifului de transport al energiei electrice induce în piaţă unele distorsiuni, care nu par a fi justificate de raţiuni de siguranţă şi echilibru al Sistemului Energetic Naţional, potrivit raportului anual al Consiliului Concurenţei referitor la evoluţia concurenţei în sectoarele cheie.

Conform raportului, în privinţa transportului energiei electrice (inclusiv distribuţia), Consiliul Concurenţei a considerat că actualul mecanism de tarifare, diferenţiat pe zone geografice, afectează concurenţa, fără a aduce beneficii consumatorilor sau să fie justificat de siguranţa Sistemului Energetic Naţional. La nivelul României, cele două componente ale tarifului de transport, respectiv tariful de introducere a energiei electrice în reţea şi tariful de extragere a energiei electrice din reţea, sunt reglementate diferenţiat pe zone geografice distincte. Astfel, există şapte zone geografice pentru care tariful componentei de introducere în reţea este diferit, iar pentru componenta de extragere există un număr de opt zone pentru care se percep tarife diferite.

În raport se precizează că: "Un astfel de mecanism ar putea fi justificat, în condiţiile în care operatorul de transport, Transelectrica, doreşte să încurajeze investiţiile în una dintre zonele prestabilite, cu scopul de a menţine siguranţa şi eficienţa reţelei pe termen lung. Analiza Consiliului Concurenţei a arătat, însă, că în aceste zone geografice nu au fost realizate investiţii în noi unităţi de producere/consum. Consiliul Concurenţei a recomandat realizarea unor analize, în vederea schimbării modelului de tarifare a activităţii de transport a energiei electrice".

În ceea ce priveşte piaţa energiei electrice, autoritatea de concurenţă a considerat necesară introducerea unor instrumente financiare specifice acestor pieţe, de exemplu contracte pentru diferenţă, contracte cu opţiune, care să ajute operatorii să gestioneze riscurile financiare generate de eventualele neconcordanţe ce pot apărea, la un moment dat, între cerere şi ofertă.

De asemenea, Consiliul Concurenţei a considerat că o mai mare flexibilitate în funcţionare (mix de surse de producere/tehnologii) ar avantaja producătorii interni în faţa concurenţilor europeni, în perspectiva unei pieţe regionale, şi, ulterior, a unei pieţe unice comunitare. În România, companiile folosesc preponderent câte o singură sursă primară pentru producerea energiei electrice (apa, cărbunele, combustibilul nuclear, păcura, gazul natural, vântul, biomasa), în timp ce alte companii europene folosesc un mix de tehnologii, ceea ce le asigură o funcţionare optimă. Ca urmare, autoritatea de concurenţă a recomandat companiilor din domeniu să investească în diversificarea tehnologiilor de producere a energiei electrice, pentru a deveni mai flexibile în livrarea energiei şi, implicit, mai competitive.

Consiliul Concurenţei a subliniat importanţa asigurării independenţei companiilor aflate în proprietatea statului, considerând că este necesară realizarea unei delimitări între rolul de acţionar şi cel de administrator al Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri cu privire la companiile din sectorul de producere a energiei electrice.

----------

Actualizare 10:52 Privatizarea companiilor de stat ar putea duce la unele falimente

Costul privatizării companiilor de stat ar putea fi scăderea numărului locurilor de muncă sau chiar falimentul unor astfel de societăţi, se arată în raportul anual al Consiliului Concurenţei privind sectoarele cheie.

Alte costuri identificate de CC sunt creşterea preţurilor, situaţie care ar determina o scădere a satisfacţiei consumatorilor, posibile efecte adverse pentru anumite regiuni şi grupuri de interese şi derapaje ale managerilor de succes cauzate de creşterile salariale.

În document se arată că "o soluţie pentru eficientizarea companiilor de stat ar fi privatizarea acestora".

În aceste condiţii, potrivit raportului CC, ar fi de aşteptat ca nivelul investiţiilor în aceste companii să crească.

"De asemenea, un management mai responsabil şi mai performant ar conduce la reducerea riscului fiscal. Privatizarea mai multor companii deţinute de stat în sectoare cheie ar putea conduce la o infuzie de capital în economie, la îmbunătăţirea performanţelor de exploatare şi la creşterea investiţiilor şi a responsabilităţii financiare a companiilor deţinute de stat", se mai precizează în raportul anual al Consiliului Concurenţei.

Potrivit acestuia, deşi privatizarea, în principiu, poate conduce la creşterea performanţei, anumite industrii se pretează mai degrabă restructurării şi eficientizării, decât privatizării.

În raport, Consiliul Concurenţei atrage atenţia că: "Astfel de industrii sunt cele cu randamente de scară crescătoare (au costuri marginale descrescătoare) precum: căile ferate, distribuţia energiei electrice, telecomunicaţiile fixe etc. De asemenea, şi companiile care operează în sectoare de activitate care au un grad ridicat de interconectivitate cu restul economiei ar trebui avute în vedere atunci când se urmăreşte modernizarea/creşterea eficienţei în locul privatizării (aceste sectoare pot fi reprezentate de transportul aerian, autorităţile responsabile cu autostrăzile etc.), astfel că, atunci când se decide asupra privatizării sau restructurării unei companii de stat, trebuie avute în vedere mai multe aspecte care vizează atât performanţa companiei, cât şi efectele pe care aceste măsuri le vor genera asupra consumatorilor, angajaţilor şi a altor părţi interesate".

---------

Actualizare 10:32 Preţurile produselor alimentare nu au crescut semnificativ după anunţarea măsurii de reducere a TVA

Analiza la nivel lunar a datelor puse la dispoziţie de marii retaileri nu indică o creştere semnificativă a preţurilor produselor alimentare după anunţarea măsurii de reducere a Taxei pe Valoare Adăugată (TVA), conform raportului anual al Consiliului Concurenţei privind sectoarele cheie.

În document se arată că valoarea coşului de bunuri format din 36 de produse nu a înregistrat fluctuaţii semnificative, crescând în medie cu 0,24% în luna aprilie faţă de martie 2015.

Odată cu implementarea măsurii de reducere a cotei TVA la începutul lunii iunie, se poate observa o reducere a preţului mediu lunar al coşului de 11,9%, de la 308,5 lei la 271,9 lei, potrivit raportului anual al Consiliului Concurenţei.

Acest lucru este echivalent cu o transmitere aproape integrală a reducerii TVA de la retaileri mai departe către consumatorii finali (reducerea TVA de la 24% la 9% s-ar traduce într-o reducere a preţurilor cu 12,1%).

Cele mai mari fluctuaţii de preţ observate au fost înregistrate la categoriile fructelor şi legumelor, urmate de produsele lactate, cel mai probabil, datorită efectelor sezoniere, precizează sursa citată.

În raport se menţionează: "În ceea ce priveşte comerţul tradiţional, datele prelucrate arată diminuarea preţurilor medii de vânzare în primele zile după reducerea TVA. Cu toate acestea, impactul asupra preţurilor este doar parţial, diminuarea costului total al coşului de produse fiind de aproximativ 9,1% (faţă de un maxim posibil de 12,1%). În plus, se observă o uşoară creştere a preţului mediu în a doua săptămână a lunii iunie, urmată de o relativă stabilizare a acestuia, ceea ce face ca nivelul valorii totale a coşului de produse la 1 iulie sa fie inferior valorii de la finele lunii mai cu aproximativ 8%".

Scăderea preţurilor în comerţul modern a fost mai pronunţată decât în cazul comerţului tradiţional, reducerea de TVA fiind transmisă aproape integral către consumatori.

Sectorul comercializării produselor alimentare reprezintă un sector de o importanţă ridicată în economia românească în condiţiile în care la nivelul anului 2014, în medie, 19,7% din veniturile totale ale gospodăriilor erau destinate cumpărării de bunuri alimentare.

În ceea ce priveşte comerţul modern, perioada analizată în raport cuprinde, în momentul de faţă, lunile martie - august 2015. Intervalul de timp este suficient de amplu, conform Consiliului Concurenţei, pentru a observa comportamentul retailerilor atât în ceea ce priveşte măsura efectivă de reducere a TVA la produse alimentare (începând cu 1 iunie ac), cât şi ca urmare a anunţului ce menţiona data de la care a fost implementată această măsură (7 aprilie a.c.).

Pentru comerţul tradiţional, perioada analizată cuprinde 6 săptămâni (27 mai - 1 iulie), astfel că, în intervalul selectat, este inclusă şi o săptămână înainte de implementarea măsurii de reducere TVA la produse alimentare pentru a se putea observa eventualele modificări de preţuri datorate acestei măsuri.

---------

Consiliul Concurenţei a deschis nouă investigaţii în primele şase luni din an, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când au fost deschise trei astfel de investigaţii, potrivit raportului anual al instituţiei cu privire la evoluţia concurenţei în sectoarele cheie.

"În primele 6 luni din 2015, activitatea autorităţii de concurenţa a cunoscut o intensificare semnificativa din perspectiva investigării posibilelor încălcări ale Legii concurenţei, comparativ cu perioade similare din anii precedenţi. Au fost deschise 9 astfel investigaţii, de trei ori mai multe comparativ cu semestrul 1 din 2014", se spune în raport.

În 2014, Consiliul Concurenţei a declanşat 12 investigaţii, din care 9 privind posibile încălcări ale legislaţiei de concurenţă, principalele sectoare vizate fiind sectorul media, sectorul comercializării produselor alimentare şi sectorul energiei electrice. A mai fost deschisă o procedura privind nerespectarea angajamentelor şi două anchete sectoriale privind gestionarea resurselor de apa de suprafaţă şi serviciile aeroportuare.

De asemenea, în raport se precizează că anul trecut Consiliul Concurenţei a sancţionat 53 de entităţi, valoarea totală a amenzilor impuse fiind de 184.638.190 lei (41.542.138 euro). Nivelul acestor sancţiuni a înregistrat, astfel, o creştere considerabilă faţă de nivelul total al sancţiunilor din anii precedenţi (de 2,12 ori mai mare decât în 2013 şi de 6,11 ori mai mare decât în 2012), evidenţiind o înăsprire a politicii de sancţionare a faptelor anticoncurenţiale.

Potrivit raportului, obiectivele Consiliului Concurenţei pe termen mediu şi lung urmăresc creşterea eficienţei şi a eficacităţii politicii de concurenţă româneşti.

"Principalele obiective strategice, pentru perioada 2015-2020, sunt: creşterea impactului acţiunilor pentru asigurarea funcţionării eficiente a pieţelor prin accentuarea rolului analizei economice în instrumentarea investigaţiilor şi anchetelor sectoriale derulate, prin realizarea unei mai bune prioritizări a cazurilor şi prin consolidarea colaborării cu reglementatorii sectoriali", se arată în raport.

Autoritatea de concurenţă precizează că printre obiective se numără şi creşterea capacităţii de detectare şi investigare a cartelurilor, prin intensificarea colaborării cu Parchetul şi prin acordarea unei atenţii sporite specializării continue a inspectorilor în tehnici de investigaţie.

De asemenea, instituţia precizează că urmăreşte definitivarea procesului de reformă internă, demers ce se traduce în creşterea capacităţii administrative, în temeiul derulării de noi proiecte în parteneriat cu consultanţi de prestigiu, precum Banca Mondială şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), implementarea unei proceduri eficiente de recunoaştere a responsabilităţii săvârşirii unei practici anticoncurenţiale, includerea unor prevederi mai stricte privind conflictul de interese şi în derularea unor programe de formare a resurselor umane.