CORESPONDENŢĂ DIN BRUXELLES / ÎN EXERCIŢIUL FINANCIAR 2021-2027 Mai mulţi bani pentru inovaţie, cercetare, digitalizare şi protecţia mediului

Autorităţile de la Bruxelles îşi doresc ca în următorul cadru financiar multianual 2021-2027 să aloce mai mulţi bani pentru proiecte inovative, cercetare, digitalizare şi protecţia mediului. Acestea vor fi în principal axele de finanţare pe care statele membre trebuie să le respecte, iar, recent, ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloş, a anunţat că ţara noastră pregăteşte proiecte pentru patru mari institute de cercetare: înfiinţarea unui institut de cercetare pe medicină genetică; înfiinţarea unui institut de Inteligenţă Artificială pentru zona de robotică, automatizări indus-triale şi IT; institutul pentru Tehnologiile Viitorului (nanotehnologii, microelectronică, fotonică, materiale şi tehnologii de fabricaţie avansate); obţinerea vaccinului tetravalent (cu patru tulpini) la Institutul Cantacuzino.

Pentru aceste proiecte, avem nevoie de 150 de milioane de euro de la Uniunea Euro-peană şi de colaborarea reprezentanţilor mediului academic şi universitar din ţara noastră.

Colaborarea între universităţile din România pe proiecte cu finanţare europeană a părut la un moment dat imposibilă din cauza orgoliilor academicienilor şi profesorilor din marile facultăţi de medicină, farmacie, matematică sau politehnică din ţară. Este binecunoscută rivalitatea dintre facultăţile de medicină sau de farmacie din Cluj Napoca, Bucureşti, Târgu Mureş sau Iaşi, rivalitate care a împiedicat colaborarea pe proiecte de anvergură, care să aducă plusvaloare la nivel naţional.

Un exemplu de colaborare în acest sens l-am găsit în Belgia, unde conducerile universităţilor din Bruxelles şi Mons au decis să lase deoparte orice rivalitate competiţională şi au trecut la colaborare directă, realizând, cu sprijinul Comisiei Europene şi a Regiunii Wallonia, un proiect de mare anvergură destinat cercetării şi inovării în domeniul biomolecular, destinat ştiinţelor vieţii - aşa cum preferă să spună profesorul emerit dr. Robert Muller, directorul pentru parteneriatele internaţionale al Brussels South Charleroi BioPark(BSCB).

BSCB este un proiect finanţat, din 2007 şi până acum, cu 24,89 milioane euro, prin Politica de Coeziune. Este vorba despre un hub tehnologic şi incubator de afaceri, care sprijină crearea şi dezvoltarea unor companii din sectoarele biotehnologiei, ştiinţelor ingineriei şi tehnologiilor de mediu. La BSCB, oamenii de ştiinţă lucrează cu antreprenorii pentru a pune bazele unor start-up-uri care ajung să devină jucători globali în domeniile lor, în special în cel farmaceutic şi cel medical, şi care dezvoltă proiecte inovatoare şi competitive. Multe companii internaţionale sunt atrase, de asemenea, de mediul de lucru de aici şi de facilităţile oferite.

BioPark a fost creat datorită unei combinaţii de factori ce au dus la apariţia unui ecosistem eficient de cercetare, inovare şi antreprenoriat.

Primul pas a fost făcut când Universitatea Libre de Bruxelles a fondat Institutul pentru Medicină Moleculară. Apoi s-a parafat colaborarea cu Universitatea din Mons şi au fost create, cu sprijinul Regiunii Wallonia şi al Comisiei Europene, Institutul pentru Imunologie Medicală şi Centrul pentru Imagistică Medicală şi Moleculară.

A urmat înfiinţarea incubatorului I-Tech, denumit acum BioPark, şi astfel a demarat procesul de evaluare a potenţialului pieţei, ajutorul pentru crearea companiilor, contactul cu investitorii, facilitarea schimbului tehnologic şi accesul facil la informaţie şi know-how.

Biopark este în acest moment un adevărat ecosistem ce reuneşte expertiză ştiinţifică, clinică şi antreprenorială, alături de facilităţi de top care creează un mediu perfect pentru cercetare, dar şi pentru antreprenoriat.

Hub-ul ştiinţific reuneşte 70 de companii cu specializare ştiinţifică, 15 locaţii de testare clinică, 3 institute de cercetare. Companiile pot să-şi dezvolte afacerile în clădirea BioPark, ce are o suprafaţă de 6000 mp şi este împărţită între laboratoare, birouri şi săli de conferinţă. În cadrul acestui hub lucrează 2200 de persoane înalt calificate din 30 ţări.

Michel Coulon, directorul BSCB ne-a spus: "În fiecare an, în cadrul hub-ului sunt înfiinţate între cinci şi zece companii, Hub-ul nostru este o platformă de servicii şi facilităţi, unde companiile pot găsi personal cu înaltă calificare, finanţare adecvată pentru proiectele de cercetare, piaţă pe care să îşi vândă produsele şi servicii inteligente. Vă daţi seama că la potenţialul pe care îl avem, în domeniul cercetării biomoleculare, este imposibil să te autofinanţezi la finalul proiectului pentru care primeşti fonduri europene sau regionale. De aceea, avem nevoie de finanţare permanentă cu privire la proiectele derulate în interiorul BioPark şi căutăm să atragem fonduri şi de la companiile medicale şi farmaceutice. Pentru succesul acestui proiect, ne-am axat pe un singur obiectiv - ştiinţele vieţii - fapt care ne-a asigurat reuşita".

Robert Muller, directorul pentru parteneriatele internaţionale a precizat: "În acest hub, putem explora şi cerceta viaţa de la nivel molecular, la nivel animal, iar principalele noastre ţinte sunt reprezentate de găsirea unor tratamente împotriva unor maladii grave, cum ar fi cancerul de sân, de colon şi de tiroidă. Toate cercetările pe care le facem pe animale sunt atent monitorizate de un comitet alcătuit din 10 academicieni, pentru a ne asigura că sunt respectate toate standardele în materie".

În privinţa reuşitei unui astfel de proiect, profesorul Muller susţine: "În primul rând trebuie să decizi care va fi câmpul de cercetare ştiinţifică şi obiectivele cercetării. Apoi trebuie să găseşti un partener - aşa cum am făcut-o noi cu cei din Mons, lăsând la o parte orice orgoliu privind participarea şi plecând de la contribuţii egale -, după care trebuie să aplici experienţa pe care o ai în domeniu şi să creşti nivelul economiei în zona sau regiunea în care îţi desfăşori activitatea. Proiectul nostru se derulează într-o fostă regiune minieră şi reprezintă o gură mare de oxigen pentru economia localităţilor din acest perimetru. Proiectul nostru înseamnă artă, inginerie, parteneriat cu companiile din domeniu şi cu autorităţile regionale în privinţa finanţării şi know-how-ului aplicat. Este un tip de proiect bugetar la care pot aplica toate universităţile din Uniunea Europeană. Este o combinaţie de ştiinţă, afaceri şi viaţă studenţească".

Referitor la reuşitele acestui proiect, directorul Michel Coulon a arătat: "Dacă cel mai bun student din Charleroi obţine doctoratul şi se angajează la BioPark, înseamnă că eu mi-am făcut treaba şi că mi-am atins scopul, în această fostă regiune minieră".

Cu toate acestea, preocuparea permanentă pentru conducerea BSCB o reprezintă asigurarea finanţării pentru continuarea proiectului.

Robert Muller ne-a spus: "Îngrijorarea mea este legată de continuitatea acestui proiect. Dorim să accesăm în continuare fonduri europene, regionale şi de la companiile din domeniu interesate de platforma noastră şi de serviciile oferite".

O soluţie pentru continuarea finanţării europene a proiectelor derulate de BSCB ar fi extinderea parteneriatului iniţial dintre universităţile din Bruxelles şi Mons prin includerea unor centre universitare din alte ţări europene.

În legătură cu acest aspect, Michel Coulon, directorul BSCB ne-a declarat: "Bineînţeles că această colaborare poate fi şi externă. Adică proiectele derulate de BioPark , de universităţile din Bruxelles şi Mons, pot fi, parţial, externalizate. Putem colabora cu alte universităţi din statele membre ale Uniunii Europene şi chiar să deschidem o subunitate de cercetare, asemănătoare celei de aici, într-o altă ţară din Uniune. Ceea ce este primordial, ceea ce contează este propunerea pe care ne-o face universitatea respectivă. Bineînţeles că putem colabora şi cu universităţile din România, cu marile centre de cercetare din Cluj, Bucureşti sau Iaşi. Totul depinde de obiectivul proiectelor, de domeniul de cercetare şi de plusvaloarea adusă societăţii, economiei regionale, naţionale şi europene".

Domnia sa a încheiat spunând că BioPark este o investiţie europeană la care pot participa toţi cei care doresc, atât cei din mediul academic, universitar, cât şi companiile din domeniul medical şi farmaceutic.