CORESPONDENŢĂ DIN PARIS Specificităţile evoluţiei pandemiei şi a vaccinării în Franţa

După ce a cunoscut  câteva rateuri legate de măşti şi de teste insuficiente la începutul pandemiei, autorităţile franceze nu vor să rateze buna organizare a campaniei de vaccinare.

Cu mult peste 100 de milioane de doze comandate pentru 2021,  Franţa se pregăteşte să-şi vaccineze populaţia adultă, după ce bilanţul a depăşit deja 70.000 de victime pe întreg teritoriul...

Cu toate acestea, puţin peste 500 de persoane fuseseră vaccinate între 27 decembrie 2020 şi 1 ianuarie, ceea ce a stârnit controverse.

Care este strategia guvernului francez şi cum poate fi interpretată această aparentă lentoare a campaniei de vaccinare?

O frază simplă a primului ministru Jean Castex încearcă o explicaţie: "Nu dorim să confundăm viteza cu precipitarea"....

Perioada de 7 săptămâni de "confinement "(echivalentul francez al termenului englez "lock down") s-a încheiat la mijlocul lunii decembrie cu rezultate foarte promiţătoare, prin scăderea numarului de infectări, a cazurilor grave şi a deceselor,  plasând ţara într-o poziţie foarte bună, dar procesul de vaccinare a început atât de lent, încât - procentual raportat la populaţia ţării - Franţa este încă pe unul din ultimele locuri în Europa.

Explicaţia se găseşte în specificul primei categorii cu care s-a început vaccinarea: persoanele în vârstă care se află  în structuri specializate, această categorie reprezentând 1/3 din decesele provocate de COVID-19: formalităţile folosite, pedagogia necesară, acordul scris cerut, neînţelegerile frecvente, starea psihologică a persoanelor, cât şi aspectul logistic ( vaccinurile trebuie aduse la fiecare centru în parte, pacienţii nu se pot deplasa), au făcut ca numărul de persoane vaccinate să fie mic, dar lucrurile evoluează deja cu paşi mari şi strategia se confirmă în cinci etape :

1. Primii francezi care au primit vaccinul începand cu 27 decembrie, sunt deci vârstnicii care locuiesc în structuri specializate pentru persoane dependente ( EPHAD), în unităţi de îngrijire pe termen lung, reşedinţe independente, reşedinţe de servicii pentru vârstnici; în aceeaşi perioadă, personalul acestor structuri cu un anumit grad de risc (obezitate, hipertensiune arterială, diabet, transplant, cancer etc.) va fi de asemenea, vaccinat.

2. Începand cu 18 ianuarie, se pot vaccina toate persoanele cu vârsta de peste 75 de ani, apoi cei cu vârsta cuprinsă între 65 şi 74 de ani cu patologii, şi apoi restul în aceeaşi categorie de vârstă; în acelaşi timp se pot vaccina cadrele medicale din toate domeniile, începând cu cei peste 50 de ani.

3. A treia etapă - probabil începand cu aprilie/mai dacă este posibil - va viza vaccinarea tuturor persoanelor cu vârsta peste 50 de ani, cu sau fără patologii.

4. Penultima fază  propune vaccinarea celor expuşi la virus prin profesia lor, dar şi persoanelor fragile sau izolate, cum ar fi persoanele fără adăpost sau rezidenţii spitalelor de psihiatrie.

5. A cincea şi ultima fază va consta în vaccinarea persoanelor cu vârsta peste 18 ani, care doresc acest lucru: ca peste tot în Uniunea Europeană, vaccinul este gratuit şi ne obligatoriu. 

Pentru moment, minorii nu sunt afectaţi de strategia de vaccinare.

Primul obiectiv este vaccinarea a 1 milion de oameni până la sfârşitul lunii ianuarie, dar deocamdată numărul de vaccinari abia a depaăşit 400.000, adică aproape de 3 ori mai puţin faţă de Germania sau Italia, şi de 9 ori mai puţin ca în Regatul Unit, care este pe departe cea mai "vaccinată" ţară din Europa.

 De notat, că, cu cât lucrurile avansează şi populaţia vaccinată evoluează, cu atât numărul celor "anti vaccin" este în scădere...

Şi mai există încă ceva interesant în Franţa: cu ocazia acestei campanii de vaccinare, Preşedintele Emmanuel Macron a propus ( în coordonare cu Consiliul Economic, Social şi de Mediu ) să se creeze o Comisie specială formată dintr-un  colectiv de 35 de cetăţeni, traşi la sorţi (!).

Misiunea lor ?

Sa pună întrebări  legate de vaccinare, indiferent dacă acestea se referă la probleme ştiinţifice, de sănătate, tehnice sau financiare, prin care se pot exprima temerile, rezistenţa sau întrebările legate de problemele etice ale campaniei naţionale de vaccinare, prin reflectarea poziţiilor prezente în societatea franceză. 

Compoziţia este cât mai reprezentativă pentru societatea franceză, candidaţii fiind selectionati prin respectarea criteriilor de gen, regiune de reşedinţă, vârstă, nivel de calificare, categorie socio-profesională...

Pentru a constitui un panou eterogen, cei aleşi au trebuit să indice de la bun început nivelul de neîncredere în vaccinare, pe o scară de la 1 la 5, răspunzând la întrebarea: "Aveţi intenţia de a fi vaccinaţi în anul 2021 împotriva Covid-19 ? "

Comisia va putea face recomandări, dar nu va face posibilă modificarea strategiei principale de vaccinare.

Provocarea este imensă, ca si dorinţa de a trece cu bine cât mai repede peste această perioadă imposibil de imaginat acum un an pe vremea aceasta...