CORESPONDENŢĂ DIN TOKYO Proiecte comune România-Japonia; Care sunt pilonii Parteneriatului Strategic pe care îl avem cu niponii

Proiectele dezvoltate de România şi Japonia încep să devină realitate, după ani şi chiar decenii în care s-a lucrat la acestea, ca urmare a semnării, în martie 2023, a Parteneriatului Strategic dintre cele două ţări, a subliniat Ovidiu Raeţchi, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Japonia.

Excelenţa Sa a avut amabilitatea să prezinte unui grup restrâns, de trei jurnalişti români, prezenţi la sediul Ambasadei României din Tokyo, stadiul colaborării dintre noi şi niponi şi pilonii pe care se derulează Parteneriatul dintre cele două state. În deschiderea discuţiei, Ovidiu Raeţchi ne-a precizat: "Parteneriatul Strategic semnat în 2023 între România şi Japonia a venit la puţin timp după marcarea unui secol de relaţii bilaterale, deşi, dacă ne uităm în istorie, putem merge şi mai departe în trecut, însă momentul care a fost convenit de diplomaţi şi de istorici a fost cel din 1917 pentru pornirea relaţiilor bilaterale. Ulterior, un moment important - 1921 - a fost marcat în întâlnirile care au avut loc în anul 2021. Apoi a venit anul 2023, anul Parteneriatului Strategic. În martie 2023, aici, la Tokyo, preşedintele Iohannis a parafat un Parteneriat pentru care diplomaţii de la Bucureşti şi cei de la Tokyo au lucrat câteva decenii. Efectele sunt categorice, noi le simţim deja, pentru că foarte multe energii latente, care aşteptau cumva această consacrare oficială diplomatică, încep să se vadă. Sunt multe proiecte la care s-a lucrat ani de zile, s-a lucrat decenii şi care acum, după semnarea Parteneriatului Strategic, încep să devină realitate".

Printre beneficiile acestui Parteneriat se numără linia de metrou M6, care duce către Otopeni şi care trebuie să facă legătura între centrul aglomerat al Bucureştiului şi zona la fel de aglomerată a aeroportului, a menţionat ambasadorul. Potrivit domniei sale, acest proiect vine în urma unei finanţări propuse de guvernul japonez în urmă cu câţiva zeci de ani, în acest moment observându-se efectiv lucrările în teren: "În nordul Capitalei deja avem un şantier care sigur că va provoca poate disconfort o perioadă, însă pe termen lung vom avea o linie de metrou strategică, tocmai pentru eliberarea traficului bucureştean".

Un alt exemplu de proiect foarte bun care face parte din Parteneriatul româno-japonez este lansarea obligaţiunilor "Samurai Bonds" pe piaţa japoneză, despre care s-a vorbit mult timp şi care în urmă cu o lună au devenit realitate, a menţionat ambasadorul. În data de 4 octombrie, Ministerul Finanţelor a lansat prima emisiune de obligaţiuni Samurai, care a suscitat un interes considerabil din partea investitorilor, în condiţiile unei emisiuni inaugurale pentru un emitent suveran pe piaţa locală japoneză. Valoarea totală a emisiunii de obligaţiuni a fost de 33 miliarde yeni, cu ordine ferme de cumpărare din partea investitorilor în sumă totală de 34,1 miliarde yeni japonezi.

Domnul Ovidiu Raeţchi a subliniat: "Beneficiul României este capacitatea de a se împrumuta, de a fi activă din punct de vedere financiar pe piaţa japoneză, iar lucrul acesta nu se întâmplă decât dacă un stat este credibil pe piaţa respectivă şi se află la un nivel de Parteneriat diplomatic ridicat. Deci semnalul oferit de această emisiune este că piaţa românească este o piaţă credibilă, solidă din perspectiva investitorilor japonezi. Este o piaţă stabilă în care, iată, Japonia e dispusă să investească pe termen lung. Deci efectul nu face decât să credibilizeze, să legitimeze România ca partener economic pentru toate celelalte pieţe, pentru că analiştii din Japonia nu fac, nu-şi asumă astfel de investiţii riscante. E categoric un semnal de stabilitate şi de credibilitate care sigur că se va reflecta şi se reflectă cumva în viaţa de zi cu zi a fiecărui român".

• Institutul Cultural Român - lansat, săptămâna trecută, la Tokyo

Una dintre principalele axe de colaborare dintre noi şi japonezi este cea culturală. Aici, ambasadorul Raeţchi ne-a vorbit despre lansarea de săptămâna trecută a Institutului Cultural Român la Tokyo, proiect demarat în urmă cu câţiva ani.

Poporul japonez este extrem de deschis pentru tot ceea ce înseamnă cultură, ne-a spus Excelenţa Sa, adăugând: "Un element important unde nu trebuie să construim de la zero este prezenţa muzicală. Sensibilitatea muzicală a Japoniei este uluitoare, e suficient să mergi în sălile de concert şi le vei vedea întotdeauna pline, e suficient să mergi pe stradă şi vei vedea tineri trecând constant cu o vioară sau un alt instrument muzical în spate. Şi atunci noi avem două nume, cel puţin, de la care putem pleca. Dinu Lipatti, un muzician extrem de iubit aici, la cel mai înalt nivel, un muzician pe partiturile căruia mulţi japonezi au învăţat să cânte la pian. George Enescu, la fel, este foarte prezent în concertele japoneze, în interpretările artiştilor din Japonia şi am văzut cu satisfacţie că la recentul Festival Enescu de la Bucureşti am avut doi tineri din Japonia care au fost premiaţi, iar în repertoriul lor regăsim, aşa cum spuneam, inclusiv Enescu.

Pe lângă asta, sunt convins că institutul va putea să prezinte publicului japonez literatură română, avem traduceri deja - avem Eminescu tradus, avem Eliade tradus, avem Mircea Cărtărescu tradus. Însă Institutul va avea capacitatea să ofere sistematic o prezenţă a prozatorilor români, a intelectualilor români în Japonia. Şi e nevoie de asta pentru că este o piaţă atât de mare şi atât de concurenţială încât, fără această strategie şi fără un aflux continuu de evenimente, nu poţi să performezi la un nivel înalt".

Ambasadorul nostru la Tokyo a menţionat că Brâncuşi este extrem de popular în Japonia: "Brâncuşi a avut elevi japonezi pe care i-a marcat. Şi Brâncuşi are o parte importantă din activitate, aşa cum ştim, în România. Dacă noi vom spune această poveste a prezenţei lui Brâncuşi în România, sunt convins că vom putea să aducem turişti japonezi inclusiv pentru acest element".

Un alt schimb cultural la care se lucrează vizează punerea în legătură a iei româneşti cu kimonoul japonez. "Este o idee care a mai fost exploatată şi în România, însă credem că ar trebui să fie prezentă şi aici, în Japonia, şi nu doar aici. Ne-am bucura ca un astfel de eveniment să se regăsească poate pe scena UNESCO, de exemplu, pentru că vorbim de elemente culturale şi tradiţionale de mare popularitate la nivel mondial şi care pot să ofere elemente comune şi elemente de diferenţiere fecundă între culturi, cum sunt cultura românească şi cea japoneză, care, sigur, în spaţiu, pot să fie foarte îndepărtate - vorbim de 8.000 de kilometri - dar, uneori, în termen de valori, pot să fie, de fapt, foarte apropiate", evidenţiază ambasadorul.

Nu în ultimul rând, Expoziţia Mondială de la Osaka de anul viitor, unde România va participa, va fi o nouă ocazie pentru ca investitorii români şi cei japonezi să demareze noi proiecte de colaborare.

• Energia - zonă comună de interes pentru cele două ţări

Forumurile economice reprezintă alte două exemple de proiecte care au început să prindă contur după parafarea Parteneriatului Strategic româno-japonez.

Despre acest sector, domnul Ovidiu Raeţchi ne-a spus: "Avem lansat în 2023, la Cluj, chiar în marja parafării Parteneriatului Strategic, un forum dedicat inovaţiei, un forum România-Japonia pentru inovaţie, care anul acesta la Tokyo a avut o a doua ediţie în variantă japoneză şi anul viitor va merge foarte probabil la Iaşi, pentru a treia ediţie, din nou pe tărâm românesc. Este acest principiu al ţării care se schimbă în fiecare an. Iar în urmă cu circa o lună, la Bucureşti, în Palatul Parlamentului, a avut loc prima ediţie a Forumului Energiei România - Japonia, onorat de aproximativ 70 de invitaţi din Japonia, de la cel mai înalt nivel, atât din zona administraţiei publice, cât şi din zona capitalului privat.

Atât pentru România, cât şi pentru Japonia, energia este un domeniu de mare interes, inclusiv în zone emergente, să spunem, cum este hidrogenul. Investitorii japonezi au înţeles mesajul părţii române, şi anume că România este un hub energetic în zona Uniunii Europene, în zona Mării Negre, în zona europeană, că este un stat cu un mix energetic foarte complex şi foarte coerent. Cumva, avem din fiecare opţiune energetică câte ceva, aşa cum şi Japonia îşi doreşte să aibă un mix energetic pe care să-l şi dezvolte prin aceste tehnologii emergente din zona de cercetare. Şi mai avem ceva foarte relevant noi, şi anume poziţia strategică de la Marea Neagră, care permite atât transportul gazelor din Marea Neagră, cât şi preluarea unor alte forme de energie şi transmiterea mai departe, către Uniunea Europeană. Deci Parteneriatul Strategic România-Japonia are un pilon strategic inclusiv în zona de energie, pentru că România poate să devină o poartă de intrare şi poate să devină un partener pentru tehnologii avansate pe care cercetătorii japonezi le au deja în dezvoltare".

• "În Japonia nu poţi impune un produs dacă nu are o poveste"

Printre altele, ambasadorul nostru la Tokyo ne-a vorbit despre companiile româneşti prezente în Japonia: "Un exemplu al unei companii faimoase pe care l-am folosit de fiecare dată este este UiPath - deja celebră pentru faptul că reprezintă un unicorn, marele unicorn al României în ultimele decenii. Este vorba despre o companie care a făcut carieră pe piaţa de la New York, însă înainte să aibă această evoluţie a avut deja rezultate consistente la Tokyo. Şi, din punctul acesta de vedere, putem vorbi deja de o nouă ofertă, dacă vreţi, a modului în care business-ul românesc activează în Japonia şi peste hotare, o ofertă care ţine de creativitate, care ţine de tehnologii dinamice, emergente, pentru că vorbim de automatizare, vorbim de robotică, deci de o speculare, de o marcare a inteligenţei şi educaţiei din România. Sigur că există şi alte relaţii economice unde avem, de exemplu, mierea românească, foarte prezentă aici, avem vinul românesc care începe să îşi facă loc pe piaţa japoneză etc.

Există o structură economică japoneză foarte activă la Bucureşti şi recomand oricărui investitor să se îndrepte către aceşti reprezentanţi ai celor două state, să ceară informaţii, să ceară sprijin, pentru că îl vor primi".

Excelenţa Sa a ţinut să sublinieze faptul că, în Japonia, "nu poţi să impui produse fără să spui şi o poveste odată cu produsul, o poveste culturală": "Vinul are această capacitate de a spune o poveste despre istoria României, despre figuri foarte importante, despre estetica preferată de români". Potrivit domniei sale, în momentul de faţă, cel mai vândut vin românesc e piaţa japoneză este "Caii de la Letea" - "un vin care spune o astfel de poveste, inclusiv prin ambalaj".

• Japonezii sunt interesaţi de România pentru poziţionarea geostrategică şi pentru stabilitatea în domeniul politic

Ceea ce-i atrage pe japonezi la ţara noastră este poziţionarea geostrategică, precum şi stabilitatea în domeniul politic şi în zona valorilor euroatlantice, subliniază ambasadorul Raeţchi. Potrivit acestuia, România este în mod categoric un hub cu potenţial semnificativ pentru procesul de reconstrucţie al Ucrainei: "Japonia a salutat poziţia extrem de fermă a României împotriva agresiunii ruse în Ucraina, pentru că Japonia vede securitatea globală în termeni similari cu România, Japonia optează pentru o lume în care graniţele să nu se schimbe prin forţă şi ameninţările să nu devină un mijloc de negociere diplomatică. Deci, poziţia noastră şi poziţia Japoniei au fost foarte coerente din acest punct de vedere. Sprijinul oferit Ucrainei de către România a fost evident şi a fost salutat de partea japoneză. La fel şi Japonia a fost foarte activă în privinţa sprijinului politic şi economic oferit Ucrainei. Deci, există o coerenţă de viziuni. Doresc să vă citesc un profil de ţară, realizat de Ministerul de Externe al Japoniei în ultimul său anuar de activitate, cel de anul acesta, în care România a fost singurul stat care s-a bucurat de un profil de ţară în toată activitatea Ministerului de Afaceri din Japonia. Şi iată ce se spune în acest Diplomatic Bluebook 2024: «România are graniţă comună cu Ucraina, iar guvernul şi cetăţenii români au luat iniţiativa de a ajuta numeroase persoane refugiate din statul vecin, ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Empatia arătată de România faţă de tragedia prin care trece populaţia ucraineană şi răspunsul prompt al ţării care şi-a deschis graniţele pentru civili aminteşte de sprijinul pe care România l-a acordat Japoniei în timpul marelui cutremur din estul Japoniei, când a acceptat la studii studenţi de la Universitatea Fukushima. Un alt lucru care merită spus este că sunt convins şi văd semnale constante în acest sens că există un mare interes al investitorilor japonezi să vadă România ca hub logistic pentru procesul de reconstruire a Ucrainei. Şi din punctul ăsta de de vedere, sigur că ne dorim ca procesul de pace să fie unul în primul rând corect, principial faţă de Ucraina, dar cât mai rapid şi atunci prezenţa investiţională japoneză în beneficiul Ucrainei, dar prin România, să fie foarte ridicat»".

• "Turismul japonez în România trebuie să ţină pasul cu turismul românesc în Japonia"

Turismul japonez în România trebuie să ţină pasul cu turismul românesc în Japonia, apreciază Ovidiu Raeţchi: "Japonia devine o ţintă de călătorie majoră şi turismul devine o parte importantă a bugetului Japoniei. Iar România nu doar că trebuie să ţină pasul şi să aibă o ofertă similară, ea are toate datele să facă asta, pentru că turismul japonez, ca multe alte produse - aşa cum spuneam şi despre vin - este un turism care se orientează în funcţie de oferta culturală, se orientează în funcţie de o poveste pe care o avem de spus, se orientează în funcţie de o curiozitate intelectuală foarte mare.

Cu alte cuvinte, spune o poveste şi vei vedea rezultatele, iar misiunea noastră, pe cât o putem noi îndeplini, este să sprijinim România, să sprijinim capitalul privat, să sprijinim inclusiv statul român, prin instituţiile lui de specialitate, să spună aceste poveşti, care cred că sunt foarte convingătoare pentru japonezi".

Una din zonele care, în opinia domniei sale, ar trebui să fie promovată în relaţia cu Japonia este Maramureşul: "Aceasta este zona poate cea mai apropiată de sensibilitatea estetică naturală a Japoniei. Maramureşul are un relief care seamănă cu cel japonez. Maramureşul are inclusiv elemente de arhitectură tradiţională - bisericile din lemn care seamănă cu arhitectura japoneză, în anumite momente - şi curiozitatea turiştilor japonezi pentru Maramureş este foarte ridicată. În acest context, strategiile noastre de promovare vor încerca să îmbrace cumva această aplecare naturală".

• Relaţii bilaterale strânse în educaţie şi sănătate

Unul dintre domeniile de mare interes pentru colaborarea dintre cele două ţări este educaţia. Ambasadorul României la Tokyo a detaliat: "Încercăm să punem în legătură, pe cât se poate de mult, universităţi din Japonia cu universităţi din România şi să facilităm accesul studenţilor japonezi la informaţii despre oferta educaţională din ţara noastră. Avem, de altfel, centre universitare în România unde studenţii japonezi merg, unde pot să descopere, în stagii de câteva luni, pe care noi le dorim tot mai lungi, limba şi cultura românească. De asemenea, universităţile japoneze arată în ultimii ani o deschidere pentru piaţa europeană de studenţi şi sunt cazuri de universităţi japoneze care au în momentul de faţă, de exemplu, şase studenţi români şi doi profesori din România, şi nu orice fel de profesori. Este vorba despre profesori de limbă şi cultură japoneză. Deci, românii predau limba japoneză într-o universite din Japonia, inclusiv japonezilor. Şi acest trend ajută inclusiv diplomatic şi economic şi din orice punct de vedere relaţiile bilaterale, ajută România, pentru că o parte dintre studenţii care vin aici, după patru ani sau după un ciclu complet de prezenţă educaţională, aleg să devină, la rândul lor, profesori în universităţile japoneze. Şi apare acest ciclu ce încurajează prezenţa studenţilor români în Japonia şi echivalenţa studenţilor japonezi în România".

Pentru studenţii japonezi există interes, în România, cel puţin în zona de limbă engleză, unde poate fi dezvoltată o carieră în zona de management şi business, global business, pot fi dezvoltate studii în zona de de ştiinţe politice, culturale, sociologice, apreciază diplomatul, adăugând că oferta educaţională din România este una foarte competitivă şi încurajându-i pe tinerii japonezi să vină în România şi să descopere Uniunea Europeană prin poarta de intrare educaţională românească.

Ovidiu Raeţchi ne-a povestit: "În urmă cu o lună, cred, am fost prezent la un liceu de aici, din Japonia, la circa o oră-două distanţă de Tokyo, pentru a vorbi copiilor de acolo despre Uniunea Europeană şi despre România. E un program "EU Comes to Your School" (Uniunea Europeană vine la şcoala ta) şi am avut surpriza reală, la sfârşitul prezentărilor despre Uniunea Europeană şi despre România, să primesc întrebări din partea tinerilor japonezi care arătau o curiozitate şi o educaţie absolut spectaculoase. Şi aici cred că vine un lucru pe care noi trebuie să-l învăţăm de la Japonia - este faptul că în Japonia cultura, accesul la carte, accesul direct al fiecărui japonez indiferent de vârstă la cel puţin o carte pe săptămână reprezintă un fenomen de masă. Aici librăriile sunt pline în fiecare zi, sălile de concerte sunt pline în fiecare zi, cinematografele la fel şi nu există un grup special, un grup de elită care să cumpere cărţi doar în interiorul acelui grup sau care să meargă la teatru. Nu! Toată lumea merge la teatru, toată lumea citeşte, toată lumea merge la concerte şi atunci când ai o astfel de cultură de masă, lucrul acesta se vedea şi în educaţie şi în cum arată piaţa cărţii din ţara respectivă. Japonia, deşi este un stat mai mic, numeric vorbind, decât alte state, se află pe locurile 3-4 în privinţa consumului de carte".

Ambasadorul este de părere că, în Japonia, cultura s-a adaptat nevoilor tinerilor şi nevoilor copiilor, creându-se un gen specific japonez care prinde amploare, inclusiv în zona euroatlantică. Este vorba despre fenomenul "manga anime", ce reprezintă o modalitate prin care cultura, inclusiv înaltă, sofisticată, artistică, istorică, devine accesibilă pentru tineri, devine tentantă pentru tineri, devine ofertantă pentru copii, apreciază domnia sa: "Vă dau un exemplu - am cumpărat chiar eu o carte pentru a înţelege istoria Japoniei. Pe lângă, sigur, tratate de istorie, mai savante, există cărţi de popularizare a istoriei Japoniei în manga. De asemenea, prezenţa anime-urilor în zona europeană este tot mai bogată şi ştiu foarte multe cazuri de tineri români care au învăţat limba japoneză singuri, urmărind show-urile de animaţie prezente deja pe piaţa din România. Şi din perspectiva culturală şi a relaţiilor culturale româno-japoneze este un lucru foarte îmbucurător, pentru că avem un număr mare de vorbitori, pe care îi vom vedea activi în următoarele decenii".

Nici sănătatea nu este trecută cu vederea de Parteneriatul încheiat între cele două ţări, în acest moment existând proiecte deja stabilite între spitale din România şi companii din Japonia, zona medicală japoneză fiind una dintre cele mai performante din lume.

• Japonezii trebuie să înveţe de la noi să fie creativi şi inventivi

În opinia ambasadorului ţării noastre la Tokyo, principiul temeiniciei - măsoară de zece ori şi taie o dată - este una dintre lecţiile pe care românii ar putea să le înveţe de la japonezi: "Probabil că în conservatorismul japonez măsuratul se face de 50 de ori înainte de tăiat, dar tăiatul va fi perfect şi, din punctul acesta de vedere, poate că nu e întâmplător că Parteneriatul ELI-NP Măgurele, al acelui mai puternic laser care se află în România şi care taie perfect la dimensiuni micronice cu ajutorul laserului obiecte, este făcut tocmai cu un partener japonez, Universitatea din Osaka. Deci, temeinicia, seriozitatea, refuzul de a tăia colţuri, de a o lua pe scurtătură, cred că ţine cumva de o zonă în care istoria noastră, din regiunea balcanică, are de învăţat de la istoria din zona est-asiatică şi din Asia-Pacific".

Dacă ne întrebăm ce poate învăţa Japonia de la noi, atunci trebuie să recunoaştem că uneori este nevoie şi de creativitate şi de inventivitate în anumite situaţii, apreciază Excelenţa Sa, conchizând: "Aici, experienţa noastră istorică pune în evidenţă această creativitate, capacitatea de a inova, capacitatea de a găsi soluţii creative când este nevoie de ele. Deci singurul lucru pe care trebuie să-l facem este să găsim justa măsură între creativitate, inovaţie şi respectarea regulilor. Un alt lucru pe care l-aş remarca este capacitatea excepţională a românilor, a tinerilor români, de a învăţa limbi străine, de a fi deschişi către limbi străine, inclusiv către limbi străine diferite de baza noastră lingvistică, cum este limba japoneză".

Provocarea în colaborarea dintre România şi Japonia este să reuşim să păstrăm constant ritmul evenimentelor bilaterale, pentru a da fond, adâncime, profunzime Parteneriatului Strategic, ce reprezintă un cadru optim pentru orice relaţie diplomatică, pentru că arată că două state se află într-o relaţie privilegiată din punctul de vedere al diplomaţiei, concluionează ambasadorul.

Discuţia integrală cu ambasadorul României la Tokyo a fost difuzată la Radio România Actualităţi, în emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Ţoghină.