COSMIN MARINESCU: "Majoritatea economiilor UE vor reveni, până la final de an, la nivelul PIB de dinaintea pandemiei"

Estimările arată că majoritatea economiilor UE vor reveni, până la final de an, la nivelul PIB de dinaintea pandemiei, precizează Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial pe probleme economice, pe blogul său cosmin-marinescu.ro.

Cu prognoze de creştere economică de 5,1% (CE) şi 6% (FMI), care sunt confirmate pe deplin de evoluţiile actuale, România se află în topul ţărilor din Uniune cu cea mai rapidă revenire economică. Este important cât, dar şi cum creştem. Trebuie să ne asigurăm că, în spatele unei creşteri rapide din punct de vedere cantitativ, nu se ascund cumva şi provocări de ordin calitativ, care să accenteze în timp unele dezechilibre, a scris Cosmin Marinescu.

Domnia sa a explicat: "Am participat la Forumul Naţional de Redresare, cu cifrele pe masă, în contextul în care redresarea noastră economică este printre cele mai rapide din UE. Este important cât, dar şi cum creştem. Trebuie să ne asigurăm că, în spatele unei creşteri rapide din punct de vedere cantitativ, nu se ascund cumva şi provocări de ordin calitativ, care să accenteze în timp unele dezechilibre.

Suntem în momentul în care, cu cifrele pe masă, putem afirma că 2020 a fost anul măsurilor de gestionare a crizei, atât sanitare cât şi economice, iar 2021 este anul redresării şi al provocărilor în planul politicilor economice. Prognozele ne arată că economia mondială va traversa, în acest an, cea mai consistentă revenire post-criză, cu o creştere de 5,6% a PIB global. La nivelul Uniunii Europene este anticipată o creştere de 4,2%, în contextul în care mecanismul de redresare şi rezilienţă va fi pus în mişcare de acum înainte.

Redresarea post-pandemie: creştere economică peste aşteptări

Estimările arată că majoritatea economiilor UE vor reveni, până la final de an, la nivelul PIB de dinaintea pandemiei. Cu prognoze de creştere economică de 5,1% (CE) şi 6% (FMI), care sunt confirmate pe deplin de evoluţiile actuale, România se află în topul ţărilor din Uniune cu cea mai rapidă revenire economică.

La sfârşitul primului trimestru din 2021, România a revenit la nivelul PIB de dinaintea pandemiei, alături de Estonia, Irlanda, Lituania. Potrivit graficului de mai jos, 20 de state membre vor reveni, în trimestrul 4, la nivelul PIB de dinaintea crizei, ceea ce indică o revenire chiar mai rapidă decât ne aşteptam.

Ca imagine simplificată, acum economia este precum un balon care a fost ţinut sub compresie, sub presiunea restricţiilor destinate securităţii sanitare. Odată cu eliberarea treptată a acestei presiuni, economia revine la viaţă, chiar dacă între timp balonul şi-a mai pierdut din forţa şi consistenţa iniţiale.

Aici intervin însă politicile economice, care trebuie supuse unui restart de direcţie, nu doar cu scopul redresării economiilor, ci pentru susţinerea unui nou ciclu de creştere. În acest sens, calitatea creşterii economice este cea care prefigurează caracterul său sustenabil. Este important cât, dar şi cum creştem!

Cantitativ şi calitativ în ecuaţia redresării economice

Indiferent de scenarii, date fiind în continuare incertitudinile sanitare, climatul macroeconomic trebuie abordat cu prudenţă. Trebuie să ne asigurăm că, în spatele unei creşteri rapide din punct de vedere cantitativ, nu se ascund cumva diverse provocări de ordin calitativ, care să accenteze în timp unele dezechilibre.

Pentru România, creşterea economică din anii anteriori pandemiei s-a bazat pe politici pro-ciclice, care au alimentat consumul şi deficitele bugetare. Astfel, în plină pandemie, spaţiul bugetar de intervenţie al României a fost mult prejudiciat. În 2021, o creştere economică estimată de 6% reflectă o contribuţie sporită din partea investiţiilor, dar şi un aport considerabil din partea consumului. De fapt, revirimentul consumului este explicabil, de vreme ce oamenii şi-au amânat achiziţii, călătorii, concedii - după cum vedem chiar în această perioadă.

Rămâne însă problematică accentuarea contribuţiei negative a exportului net, care ar putea surclasa cifrele aferente ultimilor ani. De aceea avem nevoie de un model de creştere sustenbil, bazat pe investiţii şi competitivitate externă. În ciuda creşterii economice, deficitele externe se adâncesc

Un semnal de alarmă serios este reprezentat de dublarea deficitului de cont curent pe primele luni ale anului, în raport cu 2020. România continuă să acumuleze unele dintre cele mai mari deficite de cont curent din UE, ca pondere în PIB.

Pe partea de balanţă comercială avem recorduri negative, fiind singura ţară din regiune cu o adâncire continuă a soldului comercial. De aceea trebuie să venim cu politici pro-active în raport cu aceste vulnerabilităţi, să ne ameliorăm poziţia economică externă prin strategii eficiente de creştere a exporturilor. Există însă semnale bune privind redobândirea încrederii investitorilor străini în economia noastră, fapt confirmat prin creşterea fluxului de ISD pe primele luni ale anului. Cu toate acestea, deficitul de cont curent ar putea depăşi, cu aproape 1 punct procentual, prognoza actuală de 4,9% din PIB.

Consolidare fiscală graduală şi problema deficitelor gemene Dincolo de o redresare economică robustă, ne confruntăm în continuare cu povara "deficitelor gemene", precum în anii de dinaintea pandemiei. În 2019, pe fondul politicilor prociclice, România înregistra cel mai mare deficit bugetar. Deficitul bugetar şi excesul de cerere existent acum în economie presează şi asupra dezechilibrelor externe. Dar soluţia nu constă în măsuri de austeritate, ci în consolidarea progresivă şi consecventă în timp a finanţelor publice, care să ne permită revenirea la criteriile de convergenţă nominală.

Angajamentul României de a duce deficitul bugetar sub 3% din PIB până în 2024 este unul ambiţios, dar este vorba de o ajustare graduală, echilibrată, care va fi avantajată ăn următorii ani prin creşterea investiţiilor din fonduri europene. Din păcate, în politica fiscal-bugetară, Romania a resimţit din plin "concurenţa extremelor". Dacă în 2010 s-a recurs la soluţia austerităţii, guvernarea PSD din ultimii ani a fost tributară soluţiilor populiste, complet inadecvate. Aşadar, din lac în puţ!

Trebuie să ieşim din această concurenţă nefastă a extremelor şi să evoluăm pe calea de mijloc, pe culoarul echilibrului şi al sustenabilităţii, prin politici responsabile, care să conducă la redresare economică sănătoasă. Redresarea sustenabilă: investiţii din fonduri UE şi reforme structurale

În următorii ani, avem la dispoziţie fonduri europene imense, prin care putem răspunde celor mai multe provocări, atât cantitative cât şi calitative. De aceea, miza esenţială a României este utilizarea fondurilor europene. Modernizarea României nu poate fi concepută decât prin investiţii şi reforme.

Fondurile europene care dau titluri ştirilor de azi sunt, de fapt, baza dezvoltării economiei viitorului. Tranziţia verde nu este doar despre un prag de atins în PNRR, ci o preocupare reală despre cum va arăta economia de mâine. Similar, digitalizarea este acea transformare de sistem, la scara modelelor de business şi a întregii societăţi, care va genera competitivitate în economie şi creşterea nivelului de trai al oamenilor. Aşa cum reformele nu sunt despre obiective abstracte din Recomandările de ţară, ci despre interacţiunea oamenilor cu administraţia publică în viaţa de zi cu zi, despre reducerea birocraţiei, despre creşterea calităţii instituţionale a mediului de afaceri.

Se discută mult, în prezent, despre nivelul imens al fondurilor europene disponibile pentru România. Însă nu la fel de mult şi despre nevoia unui efort general, aş spune naţional, pentru utilizarea cât mai eficientă a acestor fonduri. Pare să predomine ideea preconcepută potrivit căreia Guvernul este singurul responsabil de atragerea acestor fonduri şi de realizarea investiţiilor. În realitate, este vorba despre un efort comun, al cărui succes depinde în mod esenţial şi de implicarea autorităţilor locale şi a mediului privat. Avem nevoie de coeziune în plan administrativ şi instituţional, de decizii responsabile şi mai ales de determinare în implementarea investiţiilor şi a reformelor asumate.

Ştim cât este de facil şi tentant să recurgi la politici populiste, bazate pe consum şi alocări arbitrare din bugetul naţional. În schimb, a face reforme şi investiţii de zeci de miliarde din fonduri europene nu este tocmai simplu, dar este singura cale de succes pentru România."