COSTEL STANCIU, APC:  "Autorităţile nu au luat nicio măsură în privinţa dublului standard al alimentelor"

În ţara noastră, legea nu îi obligă pe procesatori să menţioneze procentul de carne din produsele alimentare, în timp ce în Germania aceştia au, prin lege, obligaţia să folosească minim 65% carne în prepararea produselor, ne-a declarat, zilele trecute, domnul Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei Pro-Consumatori (APC).

Domnia sa este de părere că autorităţile nu au luat nicio măsură în privinţa dublului standard al alimentelor. De altfel, televiziunile au demonstrat că există diferenţe de calitate între produsele din Vest şi cele din Est.

Pe de altă parte, autorităţile noastre au anunţat că un comitet interministerial, convocat de ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, analizează situaţia produselor alimentare cu dublu standard.

Potrivit domnului Stanciu, cu toate că reţetele sunt identice, se foloseşte carne congelată pentru ţările din Est, întrucât aceasta, la -40 de grade, se poate păstra chiar şi ani de zile, însă produsul finit, preparat din ea, va fi mai slab calitativ. Domnul Stanciu ne-a explicat: "La noi, procesatorii se joacă cu procentele de carne din compoziţia preparatelor. Pun 20% carne, care nu este întotdeauna de cea mai bună calitate, cel mai frecvent este carne de lucru sau carne separată mecanic, apoi completează cu adaos proteic de sinteză, cum ar fi proteină din soia sau proteină animală, astfel încât să iasă bine la totalul de proteină din declaraţia nutriţională, care este obligatorie pentru toţi procesatorii din industria alimentară, începând cu 13 decembrie 2016. La calitatea organoleptică, cea perceptibilă cu ajutorul organelor de simţ, sunt diferenţe foarte mari de gust, aromă şi consistenţă între produsele destinate pieţei din Europa de Est şi cele destinate Europei de Vest. Totodată, sunt şi diferenţe mari de preţ, există preparate din carne care sunt mai ieftine în ţările de provenienţă decât la noi".

Domnia sa este de părere că autorităţile vor încerca să lase deoparte această problemă, fiind de părere că acestea nu se implică suficient: "Garantez că statul român nu va face nimic în această problemă. În 70 de zile, de când au apărut informaţii privind dublul standard al alimentelor, nu a fost făcut public niciun demers în acest sens. Ministerul Agriculturii nu a anunţat dacă a primit vreun răspuns la acele solicitări. Mă îndoiesc chiar că au făcut acele adrese oficiale, pentru că se gândesc că se va uita de această discuţie".

Potrivit opiniei domnului Stanciu, sistemul de creştere, hrana asigurată animalelor şi păsărilor, dar şi folosirea animalelor de reformă (animale bătrâne) influenţează calitatea produselor alimentare.

Maturarea brânzeturilor şi a produselor din carne, este, iarăşi foarte importantă. În statele Europei Occidentale, brânzeturile sunt maturate natural, timp de 60-70 de zile, în timp ce pentru ţările din partea estică a continentului european, sunt maturate artificial, cu microorganisme şi culturi starter, susţine preşedintele APC, adăugând că, astfel, se reduce la jumătate timpul de producţie şi nu se obţin aceeaşi aromă şi consistenţă.

Conform declaraţiilor sale, diferenţele dintre produsele de la noi şi cele din Vest sunt date de calitatea materiei prime (carne, lapte etc.), iar carnea de reformă, provenită de la animale batrâne sau animale de reproducţie, este de o calitate mai slabă, adică are o valoare nutriţională scăzută.

Totodată, şi procesul tehnologic influenţează, iarăşi, calitatea finală a produselor, deoarece se înlătură anumite etape de producţie şi nu se respectă timpii de producţie, a mai spus Costel Stanciu, menţionând: "Se practică amestecuri de grăsime, cu carne de lucru (nu de cea mai bună calitate), cu carne separată mecanic (adică tendoane, cartilagii, resturi, iar la pui se toacă, inclusiv, carcasa, şi aşa mai departe). În proporţie de 20%, carnea separată mecanic nu se poate depista într-un produs, iar la unele brânzeturi procesatorii pot extrage din grăsimea laptelui (de la 3,5% grăsime, la doar 3% etc.).

Conform declaraţiilor domnului Stanciu, şi a documentelor furnizate de acesta, rezultatele unui studiu desfăşurat recent de APC au arătat că bulionul şi pasta de tomate sunt obţinute, în proporţie de 78%, prin reprelucrarea unei paste de tomate cu o concentraţie mai mare, din care se obţin produse de acelaşi tip, dar cu o concentraţie mai mică.

Preşedintele APC a declarat: "APC a demonstrat că, în România, bulionul şi pasta de tomate nu se realizează din roşii proaspete. Se importă pastă de tomate din China, făcută din roşii modificate genetic, de concentraţie 40%, şi o diluează cu apă, după care îi adaugă sare şi zahăr şi o supun unui proces termic. APC a făcut o solicitare, în acest sens, la Ministerul Agriculturii, care ne-a redirecţionat către ANSVSA, care ne-a redirecţionat către ANPC. ANPC nu ne-a răspuns adresei trimise, deşi au trecut 2 luni şi jumătate. Noi am demonstrat că 78% din bulionul şi pasta de tomate comercializate în România trebuie retrase de pe piaţă, pentru că asta reprezintă o falsificare de produse alimentare".

Domnul Paul Anghel, preşedintele ANPC, ne-a declarat, zilele trecute, că instituţia pe care o conduce a răspuns solicitării venite din partea APC, referitoare la reclamaţia privind bulionul şi pasta de tomate.