Costurile de finanţare ale Guvernului au crescut uşor, pe fondul crizei politice

Curba randamentelor din România s-a deplasat în sus în ultima săptămână, în medie cu cinci puncte de bază, majorarea ratelor de dobândă fiind mai pronunţată pe scadenţele medii-lungi, arată într-un raport de analiză Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania. Potrivit acestuia, rata de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani a României, barometrul pentru costul de finanţare din economie, a crescut la 3,085% săptămâna trecută, evoluţie convergentă cu cea din Germania, dar în divergenţă raportat la piaţa titlurilor de stat din Statele Unite unde randamentele pe termen lung au scăzut.

Rădulescu notează: "În România, comenzile noi în industria prelucrătoare au accelerat de la 2,5% în ianuarie la 3,1% în februarie (avans cu 2,8% an/an la două luni), evoluţie care exprimă premise pozitive pentru dinamica industriei în trimestrele următoare. Acest scenariu este susţinut şi de creşterea investiţiilor străine directe pentru a 11-a lună consecutiv în februarie. Pe de altă parte, producţia industrială s-a ajustat cu 3,1% an/an în februarie şi cu 2,3% an/an la două luni, pe fondul declinului componentei prelucrătoare (în contextul persistenţei pandemiei). De asemenea, ritmul anual al preţurilor de consum s-a temperat de la 3,16% în februarie la 3,05% în martie. Totodată, deficitul de cont curent s-a intensificat cu 277,5% an/an la 1,6 miliarde de euro în perioada ianuarie-februarie. Nu în ultimul rând, rata creditelor neperformante a crescut de la 3,90% în ianuarie la 3,98% în februarie, iar banca centrală a semnalat consolidarea ratei de dobândă de politică monetară şi flexibilitate în ceea ce priveşte ţintele de inflaţie şi cursul de schimb în perioada următoare. Perspectivele de accelerare pentru dinamica anuală a PIB-ului nominal şi climatul din pieţele europene de titluri de stat au determinat majorarea ratei de dobândă pe scadenţa 10 ani cu 2,2% la 3,085% în ultima săptămână - plus 4% în 2021. Spread-ul de dobândă s-a majorat cu 4% la 1,295 puncte procentuale".

Analiştii BT Asset Management (BTAM) notează la rândul lor că respectivele creşteri de randamente pe obligaţiunile suverane au fost "determinate probabil de criza politică" generată de demiterea ministrului Sănătăţii Vlad Voiculescu.

De notat faptul că guvernatorul BNR Mugur Isărescu a afirmat în cadrul unei conferinţe a FMI ţinută săptămâna trecută că "autorităţile române vor continua să menţină măsurile corespunzătoare de sprijin" pentru economie.

"Totuşi, pe frontul fiscal vedem într-adevăr un merit pentru debutul consolidării (fiscale). Pe frontul monetar, nu vedem motive pentru reduceri suplimentare ale ratei politicii şi suntem pregătiţi să asigurăm flexibilitatea ţintelor noastre de inflaţie având în vedere nivelurile destul de ridicate ale datoriilor", a declarat Isărescu.

În ultima săptămână Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 696,5 milioane de lei prin obligaţiuni scadente în octombrie 2023, la un cost mediu anual de 2,31%, în scădere cu 9 puncte de bază raportat la licitaţia similară din ianuarie. Pe întreg primul trimestru, România a împrumutat de pe piaţa internă 17,1 miliarde de lei, 57% din emisiuni având o maturitate mai mare de 5 ani. Săptămâna aceasta Ministerul de Finanţe a programat două licitaţii cu titluri, scadente în octombrie 2027, în volum de 575 milioane de lei, şi octombrie 2034, în volum de 345 milioane de lei.

Specialiştii BTAM mai scot în evidenţă şi operaţiunea de săptămâna trecută a BNR prin care a atras lichidităţi din piaţă, în valoare de 4,95 miliarde de lei, pentru prima dată din februarie. În 17 februarie BNR a organizat prima operaţiune de tip depo de la debutul pandemiei - prin care drenează din lichiditatea excedentară din sistemul bancar -, iar Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al instituţiei, a declarat atunci pentru Bloomberg că banca centrală "a decis să atragă depozite având în vedere excesul semnificativ de lichiditatea din piaţă pentru a conserva stabilitatea segmentului principal al pieţei financiare".

"BNR semnalează că e dispus să lase cursul de schimb să fluctueze mai mult şi că nu intenţionează să mai reducă dobânda de politică monetară", arată analiştii BTAM.

La rândul lor, specialiştii BCR Cercetare notează faptul că deţinerile nerezidenţilor de titluri de stat în lei au scăzut la 19,5% în februarie de la 20,1% în ianuarie pe fondul unor ieşiri nete de 0,1 miliarde lei. Februarie a fost o lună de creştere pentru randamentele titlurilor suverane ale României.